I S T O R I A H A N D B A L U L U I R O M Â N E S C
CRONOLOGIE
PARTEA A IV – A
1975 – 1984
MEDALII OLIMPICE (m) - FLUCTUAŢII (f)
BĂIEŢI
- MEDALII OLIMPICE 1976 ARGINT, 1980 şi 1984 BRONZ – MASCULIN
- CAMPIONI MONDIALI UNIVERSITARI 1975, 1977, 1981, 1984
- CUPA CAMPIONILOR EUROPENI – STEAUA BUCUREŞTI 1977
FETE
-
LOC 4 LA JOCURILE OLIMPICE – 1976
- LOC 4 LA CAMPIONATUL MONDIAL – 1975
- LOC 3 LA CM TINERET 1977 - BUCUREŞTI
1974 – 1975 ACTIVITATEA INTERNĂ – toată această perioadă cu rezultate de excepţie şi ne referim la anii 1960 – 1980, sistemul competiţional intern la seniori şi senioare a fost total subordonat intereselor echipelor naţionale fiind stabilit de Colegiul Central de Antrenori în funcţie de datele planurilor de pregătire şi sistemelor de desfăşurare de la C.M. sau J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N. seniori se desfăşurau în trei faze : toamna TURUL şi primavara RETURUL in aer liber, pe terenuri de zgura sau bitum in etape saptamanale şi un TUR de sala iarna sub forma de turnee. In lupta pentru titlu erau angrenate la feminin echipele studentesti din Timişoara şi Bucuresti carara li se alaturau temporar Rapidul, Progresul şi Confectia din Bucuresti precum şi CSM Sibiu şi Muresul Tg.Mures. În aceasta perioada Bucurestiul a avut in Divizia A trei, patru şi chiar cinci echipe, iar Timişoara doua. La masculin concurau pentru podium echipele militare : Steaua şi Dinamo, alaturi de care au fost la inceput Rapid şi Universitatea Bucuresti şi sporadic ŞTIINŢA şi Tehnometal din Timişoara, iar in ultimii ani Dinamo Brasov şi Universitatea Cluj.
C.N. Editia 17-a, 1974-1975, Categoria
A feminin senioare
Universitatea TIMIŞOARA- CAMPIOANĂ NAŢIONALĂ SENIOARE 1975: HRISTOV CORNELIA, IONESCU ELISABETA, STAN LIDIA, SAUER EDELTRAUT, STAICOVICI ELENA, PETROVICI CRISTINA, POPA TEREZA, COJOCARU DOINA, LUŢAS IBADUL-NADIRE, IORDACHE NICULINA, HRIVNAC HILDA, GHEORGHE ELENA, CÂMPEANU IOLANDA, FLEŞERIU DORINA, CARBAN ADRIANA.
Continua disputa apriga la varf TIMIŞOARA – BUCURESTI, avand protagonisti pe profesorii Costica Lache şi PILICĂ Popescu, inceputa inca din anii 1960 la handbal in 11 jucatori, cand de partea Timisoarei erau şi WALTER MEITHERT, NICOLAE PARSCH, LADISLAU BARA şi GABRIEL ZUGRAVESCU.
Mai tarziu la handbal in 7 jucatori au mai fost direct implicati, in afara celor de mai sus şi CONSTANTIN JUDE, VICTOR CHITA şi CONSTANTIN POPA din Timişoara, iar din Bucuresti FRANCISC SPIER, IOAN BOTA şi SIMION POMPILIU.
C.N. Editia 17-a, 1974-1975, Categoria
A masculin-seniori
1. Steaua Bucuresti – antrenori: CORNEL OŢELEA, OTTO TELLMAN
2. Dinamo Bucuresti – antrenor: OPREA VLASE
3. Minaur Baia Mare – antrenor: LASCĂR PANĂ
4.
Ştiinţa
8. Univ.
STEAUA BUCUREŞTI- CAMPIOANĂ NAŢIONALĂ SENIORI (m) 1975: ORBAN ŞTEFAN, DINCĂ ALEXANDRU, MUNTEANU NICOLAE, DRĂGĂNIŢĂ CEZAR, KICSID GABRIEL, VOINEA RADU, TUDOSE CONSTANTIN, STŐCKL WERNER, BIRTALAN ŞTEFAN, MARINESCU MIHAIL, COASA TEODOR, CAPRA VASILE, GAŢU CRISTIAN, JENEA DUMITRU.
Este al 5-lea titlu consecutiv pentru cuplul OŢELEA / TELLMAN şi tot pentru a 5-a oara pe locul secund OPREA VLASE (dupa ce 8 ani fusese campion) care constatam ca tine piept singur in al 17-lea an celor de la Steaua, unde s-au mai perindat pe la conducere şi IOAN KUNST GHERMANESCU, COSMA LITA, OCTAVIAN NITESCU şi OLIMPIU NODEA.
Subliniem aparitia in premiera pe podium a echipei din Baia Mare, o surpriza dar explicabila prin prezenta ca antrenor a lui LASCĂR PANĂ care recidiva dupa ce in anul 1968 urcase pe podium, tot in premiera, o echipa din moldova (Dinamo Bacău).
CAMPIONATUL
REPUBLICAN (NAŢIONAL) CATEGORIA B organizat in sistem Divizie pe
doua serii Est – Vest a cate 10 echipe, tur – retur s-a desfaturat cu
regularitate in mijlocul unui interes deosebit mai ales in vechi centre
handbalistice: Lugoj,
Capii de serie la feminin – Rulmentul Brasov (antrenor FERENC LECHNER) şi Constructorul Baia Mare (antrenor IOAN TEGHEN) iar la masculin – Rafinaria Teleajen (antrenor ION ILIESCU) şi ASA Tg.Mures (antrenor LUDOVIC BEREKMERY), vor promova in categoria A.
CAMPIONATUL DE CALIFICARE AL SENIORILOR pentru promovare in Divizia B s-a organizat in etape pe oras, municipiu, judet, interjudetean pe cate patru serii a cate 4 echipe şi cu un turneu final tot de patru echipe. Au promovat in Categoria B, la feminin ŞTIINŢA Bacău – antrenor EUGEN BARTHA, Spartac Bucuresti, Progresul Corabia şi CIL Tr. Severin, iar la masculin CSU Suceava – antrenor SERBAN POP, CSU Tg.Mures, Petrochimistul Brazi şi Vointa Sebes – antrenor FLORIN FLESERIU.
CAMPIONATUL REPUBLICAN AL JUNIORILOR şi SCOLARILOR, s-a aorganizat in sistem Divizie in 6 serii dupa criterii geografice, a cate 8 echipe (baieti şi fete) care jucau in etape saptamanale, tur-retur, fiecare cu fiecare.
Formula aceasta s-a dovedit de-a lungul timpului una din cele mai bune; 96 de echipe cu circa 1500 juniori (junioare) erau angrenate intr-un program continuu cu 14 etape de-a lungul anului scolar, iar cei mai buni mai sustineau 5 meciuri in turneul final.
C.N. Junioare I, Editia 14-a, 1974-1975,
Turneul final la Calarasi
ŞCOALA SPORTIVĂ HUNEDOARA- CAMPIOANĂ NAŢIONALĂ JUNIOARE I (f) 1975: LADA CRISTINA, MARC MARIA, CORNEA MELANIA, SÂNTEJUDEAN MELANIA, CONSTĂNCESCU AURICA, NICOOFSCHI SOFIA, MEJAN ELENA, COSERIU RODICA, PETRESCU FELICIA, ROTAR RODICA, BOCAN RITA, ARDELEAN RODICA.
La junioare I o mare surpriza, campioane elevele profesorului IOAN MATASARU, care in acelasi an va castiga titlul şi la Junioare III. Consemnam acest moment de varf pentru el şi pentru handbalul din Hunedoara, prezent in finale inca de la primele editii cu ŞSE Petrosani, in 1962 cu EUGEN BARTHA la feminin şi MIHAI PINTEA la masculin in 1964.
C.N. Juniori I, Editia 14-a, 1974-1975,
Turneul final la Calaraşi
ŞCOALA SPORTIVĂ CONSTANŢA- CAMPIOANĂ NAŢIONALĂ JUNIORI I 1975: SOLOMON VALERIU, MILITARU FLORIAN, MOISE ADRIAN, MUNTEANU ION, BEDIVAN MIRCEA, DAMIAN CORNEL, ALI NURHAN, TOGUI MARIAN, BITEANU ION, ANGHEL ISAIA, GROSU TUDOREL, ALEXA GHEORGHE.
La juniori I
schimbarile de generatie aduc in prim plan mereu alte echipe. În acest an, in
premiera se impune formatia din
La juniori II şi III desi ne
aflam doar la editia a 2-a se contureaza ca protagoniste centre deja cunoscute
precum:
C.N. Junioare II, Editia 2-a, 1974-1975,
Turneul final la Cluj
LICEUL 2 BRAŞOV- CAMPIOANĂ NAŢIONALĂ JUNIOARE II 1975: LAZĂRUŢ ILEANA, REPCIUC DOINA, IANESCH HAIDRUN, COMĂNESCU BRÂNDUŞE, TUTIN ELENA, JEKEL ROSE, PRODĂNESCU ELENA, KARTMAN J., HABRIC LILIANA, VOCILA RODICA, CONSTANTIN TATIAN, BIRT CORINA.
C.N. Juniori II, Editia 2-a, 1974-1975, Turneul final la Cluj
LICEUL 4 TIMIŞOARA- CAMPIOANĂ
NAŢIONALĂ DE JUNIORI 1975:
PLAVOSIN PAVEL, CHITAC, HOMORDIAN GHEORGHE, BUFTEA MIRCEA, BUFTEA LUCIAN,
SZELITSCHI TIBERIU, ŞCHIOPU FELIX, JANKOVIC MIODRAG, BECAN
C.N. Junioare III, Editia 2-a,
1974-1975, Turneul final la Hunedoara
ŞCOALA SPORTIVĂ HUNEDOARA- CAMPIOANĂ NAŢIONALĂ JUNIOARE III 1975: JALBA OLTEA, BOGDAN CARMEN, ARDELEANU RODICA, KNUFF HILDE, KOOS ANEMARIE, ARDELEANU RODICA, SABOU RODICA, EBNER NICOLETA, CHIROSCA ELENA, SCARLAT ALICE, STÎNGA EUGENIA, POPESCU FINEZA.
C.N. Juniori, III Editia 2-a, 1974-1975,
Turneul final la Hunedoara
ŞCOALA SPORTIVĂ SIBIU- CAMPIOANĂ NAŢIONALĂ JUNIORI III 1975: TONA EUGEN, TURCANU ADRIAN, BUDA NICOLAE, POPOVICI DORU, CRISTEA AUREL, SCHENKER HANS, HAMZA ŞTEFAN, CRISTEA FLORIN, CÎRJE NICOLAE, HABERPURSCH KLAUS, CIPRIAN IOSIF, HUGES W. .
ACTIVITATEA INTERNAŢIONALĂ – in sezonul 1974-1975 a fost ceva mai „destinsa” in lipsa unor competitii oficiale CM sau JO. A fost in schimb bine valorificata aceasta situatie pentru pregatirea fara presiuni, in special a echipelor de seniori pentru marea competitie din 1976 – JO de la Montreal.
Pentru tineret şi juniori se asigura un calendar de intalniri bilaterale – duble care faceau parte din planul de pregatire pentru competitiile oficiale la nivelul lor ce se organizau in Europa precum Cupa Prieteniei (pentru tarile Socialiste) sau Balcaniadele.
ECHIPA NAŢIONALĂ A SENIOARELOR a avut ca obiectiv principal obtinerea calificarii la Turneul Final al Campionatului Mondial din decembrie 1975 in URSS, care asigura calificarea primelor patru echipe la J.O. din 1976 Montreal.
Desi cucerisem locul 2 la CM anterior (Iugoslavia 1973) nu am fost scutiti de emotiile calificarii. Adversara stabilita prin tragere la sorti a fost echipa RF Germaniei, intr-un joc tur/retur. Pregatirea pentru aceasta calificare şi in continuare pentru CM s-a structurat pe patru etape fiecare finalizata cu 3-5 jocuri internationale in cadrul unor turnee traditionale.
Înca din anii 1959-1960 fiecare din marile puteri in handbalul european organiza in stil de campionat un turneu traditional, de mare valoare, atat pentru baieti cat şi pentru fete. Noi organizam TROFEUL CARPAŢI (la inceput CUPA ORASULUI BUCURESTI), in RDG: Turneul de la NEUEBRANDERBURG, pentru fete şi Berlin pentru baieti, in Cehoslovacia – Turneul de la CHEB, in Polonia – Cupa SLASK, in Iugoslavia, marele turneu TASKHMAIDAN, in timp ce in Ungaria se organiza Cupa BALATON.
1. TROFEUL CARPAŢI editia a 15-a. S-a organizat la Ploiesti (20-25 noiembrie 1974), din nou cu sala arhiplina, chiar cu 2 ore inainte de primul joc.
Pe locul I cu 4
victorii şi un egal
Rezultate: Romania – Polonia 21-17 (12-7) au inscris ARGHIR 2, COJOCARU 2, MICLOS 6, SOOS 6, FURCOI 2, PETROVICI 2, BOSI 1, ILIE 1, IORDACHE 1.
Romania – URSS 21-18 (10-9) au inschis: COJOCARU 2, ARGHIR 2, MARIA POPA 1, MICLOS 5, SOOS 8 (4X7m), PETROVICI 2, TEREZA POPA 1.
Romania – Iugoslavia 13-13 (5-7) au inscris: ARGHIR 2, COJOCARU 1, ILIE 1, MICLOS 2, VIERU 1, SOOS 4. * 4 jocuri 3 victorii 1 egal
Romania A: LIDIA STAN, ELISABETA IONESCU, VIORICA IONICA – portari, DOINA COJOCARU, SIMONA ARGHIR SANDU, MAGDA MICLOS, ROZALIA SOOS, DOINA FURCOI SOLOMONOV, CONSTANTA ILIE, CRISTINA PETROVICI, VIORICA VIERU, MARIA POPA MANTA, TEREZIA POPA, NICULINA IORDACHE PREOTESCU şi ELENA FRANCU.
Romania B: ANA MAN, GEORGETA LACUSTA MANOLESCU, MARIANA MIHOC, VIORICA COJOCARITA, IRENE OANCEA, MARIA SEREDIUC, IULIANA HOBINCU, MONICA MIHĂILĂ, VIORICA AMARANDEI, GEORGETA VASILE, TUNDE BIRO.
Antrenori: CONSTANTIN POPESCU PILICĂ – principal, DAN BALASESCU – secund.
La aceasta editie a Trofeului CARPAŢI, au oficiat ca arbitrii cuplurile VAVA PELENGHIAN – VICTOR COJOCARU, PANDELE CARLIGEANU – DUMITRU PURICA, MIHAI GREBENISEAN – PAUL RADVANI apreciati drept cei mai buni din acea perioada in tara noastra.
2. CUPA SLASK POLONIA (10 – 14 decembrie
1974) la Katovice şi
Clasament:
1. Polonia, 2. Ungaria, 3. RDG, 4.
Rezultate: cu Danemarca 18-14 (8-5), cu RFG 14-9 (7-4), cu Polonia 11-14 (6-7), cu RDG 13-8 (8-9), cu Polonia B 19-14 (11-6). * 3 jocuri 2 victorii 1 perdut
Formatia: IONESCU, STAN, IONICA, COJOCARU 6 goluri, ARGHIR 9, MICLOS 14, PETROVICI 5, IORDACHE 5, SOOS 17 (9X7m), PITIGOI 2, MIHOC 2, MIHĂILĂ 1.
3. DOUA JOCURI TUR-
Turul la
Returul la
Formatia: ELISABETA IONESCU, VIORICA IONICA, LIDIA STAN – portari, SIMONA ARGHIR SANDU 5 goluri (4 in jocul I şi 1 in jocul II), MAGDA MICLOS ILIES 8 (5+3), DOINA COJOCARU 3 (1+2), DOINA FURCOI SOLOMONOV 4 (3+1), ROZALIA SOOS 8 (6+2), CRISTINA PETROVICI 3 (1+2), MARIA BOSI IGOROV 2 (1+1), CONSTANTA PITIGOI 1, NICULINA IORDACHE PREOTESCU, VIORICA VIERU, MARIA MIHOC, MARIA POPA MANTA.
Antrenori: CONSTANTIN POPESCU PILICĂ, DAN BALASESCU.
4. MARELE TURNEU DE LA NEUEBRANDENBURG – RDG (5-10 martie 1975). A fost in acest an mai puternic ca oricand. Cu o singura infrangere 12-15 cu Ungaria, un egal 12-12 cu RDG şi doua victorii cu Polonia 25-17, iar cu Iugoslavia 19-8, ne clasam pe locul 3 la egalitate de puncte cu locul 2. * 4 jocuri 2 victorii 1 egal 1 pierdut
Formatia: STAN, IONICA, IONESCU, ARGHIR 8, COJOCARU 6, FURCOI 6, SOOS 15, MICLOS 13, IORDACHE 2, BOSI 1, PETROVICI 9, PITIGOI, POPA 3, VIERU, COJOCARITA 1.
5. TURNEUL DE LA PRAGA (16-18 iunie 1975) din cadrul marilor serbari ale sokolilor – organizatii sportive existente inca din anul 1910.
Echipa NAŢIONALĂ a Romaniei, obtine un mare succes: locul I cu victorii asupra: Cehoslovaciei A şi B 21-7 (9-14), Ungariei 16-10 (7-6), Poloniei 17-14 (8-6) şi RDG 18-14 (7-8). * 5 jocuri 5 victorii
Finala
Formatia: VIORICA IONICA, ANA MAN, SIMONA ARGHIR SANDU 6 goluri, DOINA COJOCARU 5, LUTAS IBADULA 6, MARIA IOGOROV 1, CRISTINA PETROVICI 13, DOINA SOLOMONOV 6, CONSTANTINA PITIGOI 4, ROZALIA SOOS 8, VIORICA COJOCARITA 2, VIORICA HOBINCU 1, GEORGETA LACUSTA MANOLESCU 2.
În sezonul competitional 1974-1975, premergator C.M. 1975 şi J.O. 1976, echipa NAŢIONALĂ de senioare a sustinut 17 intalniri internationale (intertari) şi 24 de jocuri de pregatire şi verificare sub numele de Bucuresti sau a unei echipe de club. Cu un total de 41 jocuri se remarca o evidenta crestere fata de anii anteriori şi se confirma tendinta de viitor de a micsora numarul zilelor de pregatire centralizata şi de a mari pe cel al jocurilor de verificare.
PALMARES SENIOARE 1974-1975 - 17 jocuri: 12
victorii, 3 egale, 2 pierdute.
ECHIPA B A SENIOARELOR, in afara participarii la Trofeul CARPAŢI cand de fapt a fost alcatuita in interiorul lotului largit al primei echipe, a mai avut o singura actiune separata .
1. TURNEUL DE LA CHEB – CEHOSLOVACIA,
programat in februarie, in preajma returului cu RFG, acordat echipei B, care a
obtinut urmatoarele rezultate: cu
* 5 jocuri 1 victorie 4 pierdute
Formatia: MARIOARA MULER, ELISABETA IONESCU, MARIA SEREDIUC, MARIA BIDIAC COVACI, MONICA MIHĂILĂ, DELIA MARCOV, IRENE OANCEA, MARIA IACOB, GEORGETA VASLIE, VIORICA AMARANDEI, ALINA GEORGESCU, MARIA MIHOC, MELANIA CORNEA.
Antrenor: VALERIU GOGÂLTAN.
ECHIPA NAŢIONALĂ femininA
1. DUBLA CU
A doua zi, tineretul nostru invinge la scor 21-8 (10-4) tineretul lor şi restabileste adevarata ierarhie a valorilor. * 2 jocuri 1 victorie 1 pierdut
Formatia: ANA MAN, MARIOARA MULER – portari, MARIA BOSI IGOROV 13 goluri (6+7), VICTORIA AMARANDEI 3 (1+2), MONICA MIHĂILĂ 9 (1+8), GEORGETA LACUSTA MANOLESCU 4 (3+1), IULIANA HOBINCU 2 (1+1), GEORGETA VASILE 3 (1+2), LEVANTICA ANDRONACHE, MARIA IACOB, ELENA VACARU TADICI, JEANA RUSOIU.
Antrenori: VALERIU GOGÂLTAN, TRAIAN BUCOVALĂ.
2. DUBLA CU CEHOSLOVACIA. În decembrie 1974, echipa de tineret sustine doua jocuri in Cehoslovacia, realizand tot atatea victorii frumoase 18-10 (11-7) şi 15-8 (8-3), folosind aceeiasi echipa şi cu aceiasi antrenori la conducere. * 2 jocuri 2 victorii
3. TURNEUL PRIETENIA la tineret –
feminin, s-a organizat la Gabrovo in
Clasament:
1.
Rezultate: cu
Iugoslavia 8-11, cu
Formatia: ANA MAN, DOINA COPOTZ, MARIANA IACOB, RITA FLOREA, CATIUSA ALEXANDRU, MARIA LACUSTA, VICTORIA AMARANDEI, JEANA HERTA, DELIA MARCOV, MELANIA CORNEA, SULTANA IAGARU, LEVANTICA ANDRONACHE.
Antrenori: FRANCISC SPIER, EUGEN BARTHA.
PALMARES TINERET 1974-1975 - 7 jocuri: 4
victorii, 3 pierdute.
ECHIPA NAŢIONALĂ femininA
1. DUBLA CU UNGARIA la Szeghed, la 8 şi 10 noiembrie 1974: 16-7 (9-5) şi 16-8 (7-3).
Formatia: DOINA COPOTZ, CATIUSA ALEXANDRU, LARISA CAZACU, LILIANA CHELBA, DARINCA MARCOV, CRISTINA WEBER, JEANA HERTA, DOINA PETA SOTIRIU, ANA RADUCU, GEORGETA LACUSTA, CAMELIA CARTAS, MELANIA CORNEA, DANIELA PETROVICI, ELENA FARUANU.
Antrenori: IOAN PARASCHIV, DAN HOTNOG.
2. DUBLA CU RD Germania, la Bucuresti 11-12 (5-6) şi la Sf.Gheorghe 16-13 (7-8), in completare apar chiar in prima formatie GHEORGHIŢĂ MALAI OPREA, SOFIA NICIOFSCHI şi ELENA LAZEA.
3. DUBLA CU Cehoslovacia la Brezova (noiembrie 1974): 16-16 (8-5) şi 18-15 (10-9), aceiasi echipa şi aceiasi antrenori. Se evidentiaza MALAI, TÖRÖK şi MARCOV. * 6 jocuri 4 victorii 1 egal 1 pierdut
4. TURNEUL PRIETENIA pentru junioare s-a organizat in Bulgaria la Plovdiv, 18-24 august 1975, obiectiv final pentru echipa noastra de junioare.
Clasament: 1. URSS, 2. RDG, 3. Bulgaria, 4. Ungaria, 5. ROMANIA, 6. Polonia, 7. Cehoslovacia, 8. Bulgaria B.
Rezultate:
cu
Formatia: CRISTINA LADA ROUA, DOINA COPOTZ, ANGELA CIOBOTARU – portari, MARIA TÖRÖK DUCA 11 goluri, MELANIA CORNEA 3, GHEORGHIŢĂ MALAI OPREA 4, CRISTINA WEBER 12, SOFIA NICIOFSCHI 5, ANA RADUCU 13, RODICA PERSA 2, MARIA CHARIUC 2, DOINA PETA SOTIRIU 7, EMILIA TOPARLAN 1, HEIDRUM IANES 2.
Antrenori: VALERIU GOGÂLTAN, IOAN PARASCHIV, CONSTANTIN COJOCARU.
PALMARES JUNIOARE 1974-1975 - 11 jocuri: 6
victorii, 2 egale, 3 pierdute
ECHIPA NAŢIONALĂ A SENIORILOR a avut in sezonul 1974-1975 o etapa intermediara in care exploatand succesul de la CM (loc 1 – martie 1974), trebuia asigurata in continuare o pregatire la cote superioare pentru JO din 1976.
A existat inca din start o problema dificila, dar magulitoare pentru noi, respectiv dificultatea de a alege din zecile de invitatii – fara exagerare – pe care le primeam in avalanse. Echipa noastra masculina era la apogeu, de patru ori campioana mondiala (1961, 1964, 1970, 1974), medaliata la JO (bronz 1972) avea o cota deosebita şi prezenta ei la marile competitii era dorita de toti.
1. TROFEUL IUGOSLAVIA la Belgrad 27-30 iunie 1974, a fost prima competitie la care am participat dupa cucerirea pentru a patra oara a titlului suprem folosind pe consacratii campioni mondiali: PENU, ORBAN, BIRTALAN, VOINA, GUNSCH, LICU, STOCKL, TUDOSIE, STEF, GRABOVSCHI la care s-au alaturat mai tinerele sperante DRĂGĂNIŢĂ şi DEACU.
Rezultate:
În finala de la Zavidovici, in fata a peste 4.000 de fanatici sustinatori ai gazdelor pierdem la mare lupta in fata Iugoslaviei 12-15 (7-9). * 3 jocuri 2 victorii 1 pierdut
2. DUBLA CU ELVETIA: 12 iulie la
Sibiu 16-8 (8-3) şi 14 iulie la
3. TURNEUL DIN INSULELE REUNION 21-29 iulie 1974, al echipei nationale de seniori a fost conceput de colegii francezi, in dorinta de a ne „exploata” la maxim, ca un stagiu comun de pregatire şi jocuri cu echipa Frantei, pe atunci la inceput de drum in marea performanta. În paralel era organizat un curs de antrenori şi unul pentru arbitrii.
Timp de 10 zile,
echipa noastra a efectuat antrenamente speciale sau „tip lectie” unele partial
sau total in comun cu sportivii francezi, dar şi patru jocuri oficiale,
toate incheiate cu victorii pentru noi. La
Saint Dennis 14-10 (9-6) şi 17-13 (10-7); la
* 4 jocuri 4 victorii.
Toata activitatea echipei noastre şi in special antrenamentele şi jocurile au fost studiate şi filmate de numerosi tehnicieni din toata Franta dar şi din Tunisia, Algeria, Coasta de Fildes şi bineinteles din Insule. În mod real a fost un excelent curs international al tarilor francofone, cu demonstratii practice de inalta meiestrie ale sportivilor nostri acum cunoscuti şi recunoscuti in lume. Iata de ce specialistii francezi au recunoscut intotdeauna ca au invatat mult de la echipele şi antrenorii romani pe care i-au cunoscut şi admirat inca din 1970, cand in finala de la Paris (Romania – RDG 13-12) 8.000 de francezi ne-au sustinut şi aclamat.
Au jucat şi au facut demonstratii: PENU, DINCA, VOINA, LICU, BIRTALAN, COSMA, TUDOSIE, TASE, GUNESCH, STOCKL, GRABOVSCHI, DAN MARIN, DRĂGĂNIŢĂ, OROS, STEF.
Antrenori: NICULAE NEDEFF, VLASE OPREA.
În lunile septembrie şi octombrie s-a desfasurat turul I al Campionatului National ÎN AER LIBER, fiecare cu fiecare, acasa şi in deplasare.
4. DUBLA CU R.F. GERMANIA
deschide sezonul de iarna. La Bucuresti (15 noiembrie 1974) 20-18 (9-8) şi
la
5. CUPA MONDIALA 21-26 noiembrie
1974 a fost o prima incercare de a reuni medaliatii la CM şi JO
intr-un turneu special organizat de Federatia Suedeza, la UPSALA,
Desi am aliniat cea mai buna echipa nu am rezistat asaltului general, fiind in calitate de cvadruplii campioni mondiali unica tinta.
Am ocupat locul 5 cu numai o singura infrangere 17-18 de la URSS, un egal 13-13 cu Ungaria şi doua victorii la acelasi scor 19-18 asupra Poloniei şi Cehoslovaciei. Cu aceasta linie de clsament nu meritam locul 5, dar a fost şi un joc al rezultatelor specific turneelor cu doua serii. * 4 jocuri 2 victorii 1 egal 1 pierdut
Clasament:
1. Iugoslavia, 2. Polonia, 3. RDG, 4. URSS, 5.
Formatia: CORNEL PENU, ALEXANDRU DINCA, STEFAN ORBAN – portari, CRISTIAN GAŢU, ROLAND GUNESCH, RADU VOINA, DAN MARIN, GAVRIL KICSID, ADRIAN COSMA, CONSTANTIN TUDOSIE, GHIŢĂ LICU, WERNER STOCKL, CEZAR DRĂGĂNIŢĂ, MIRCEA STEF.
Antrenori: OPREA VLASE, NICULAE NEDEFF.
6. TURNEUL DIN TARILE BALTICE (1-3 decembrie 1974) la Vilnius şi Kaunas, a fost abordat cu echipa B de seniori pentru a da posibilitatea unor baieti care au jucat mai putin sa intre in teren chiar şi un meci intreg.
Langa consacratii PENU, GUNESCH 8 goluri, LICU 18, ION TASE 7 şi DAN MARIN 3, au mai jucat: CONSTANTIN BANCIU şi MARIAN VASILACHE – portari, IOSIF OROS, CAROL SZABO 3, LAURENTIU ROSU, CONSTANTIN ODAIE 6, IOAN CHIRCU 1, ADRIAN MINTICI 2, VICTOR NEAGU 4, MIRCEA STEF 3.
Antrenor: EUGEN TROFIN.
Rezultate:
Clasament:
1. URSS, 2. Ungaria, 3.
7. DUBLA CU
ELVETIA la Berna (12 decembrie 1974) scor 24-15 şi la Aarau (14
decembrie 1974) scor 26-18, constituiau revansa meciurilor de la
8. MARELE TURNEU DIN RDG (17-22 decembrie 1974) este abordat cu mult curaj tot cu o echipa NAŢIONALĂ a viitorului, desi competitia era de gradul 0. Tinerii nostrii internationali reusesc un meritoriu loc II cu trei victorii in serie: cu Danemarca 16-14, cu Norvegia 18-16 şi cu Cehoslovacia 23-20, un egal 20-20 cu U.R.S.S. şi o singura infrangere, in finala, la Magdendurg, de la gazdele turneului (RD Germania) 19-26. * 5 jocuri 3 victorii 1 egal 1 pierdut
Clasament:
1. RDG, 2.
Formatia: BANCIU, ORBAN, RADU VOINA 16, KICSID 14, DRĂGĂNIŢĂ 8, TASE 4, BIRTALAN 29, COSMA 4, ROSU 1, TUDOSIE 2, STOCKL 6, STEF 1, NEAGU, SZABO, ODAIE.
Antrenori: NICOLAE NEDAF, VLASE OPREA.
9. TURNEUL
DIN
Rezultatele nu au fost deosebite, o singura victorie la Tunisia 16-14 (8-10) şi doua infrangeri cu Cehoslovacia 12-14 (7-7) şi cu Iugoslavia 9-13 (4-10), deci in final un loc 3 din 4 echipe, care aduce oarecare neliniste in randul tehnicienilor. Trebuie sa tinem seama insa ca sezonul competitional post mondiale a fost extraordinar de incarcat. Din iunie pana in final de decmbrie, NAŢIONALĂ de seniori a sutinut 42 de jocuri internationale, la care adaugand şi cele 11 jocuri din turul campionatului, rezulta 53 de meciuri oficiale in 7 luni.
În acelasi timp ruland peste 28 de jucatori, desele schimbari şi incercari nu au fost favorabile organizarii şi jocului echipei. * 3 jocuri 1 victorie 2 pierdute
Au jucat: PENU, ORBAN, DINCA – portari, GAŢU 6 goluri, GUNESCH 5, MARINESCU 6, LICU 13, SAMUNGI 2, DAN MARIN 9, GRABOVSCHI 1, HORNEA, FILIPESCU 2, COASA, CARLAN.
Antrenor: VLASE OPREA.
PALMARES SENIORI 1974-1975 - 28 jocuri: 20
victorii, 3 egale, 5 pierdute.
ECHIPA NAŢIONALĂ DE TINERET in care se incadrau şi 4-5 jucatori de la prima echipa, a avut un calendar mai bogat ca oricand.
1. CAMPIONATUL MONDIAL UNIVERSITAR. Editia a 6-a (4-12 ianuarie 1975) a fost a doua mare competitie (dupa CM feminin din 1962) a carei organizare este acordata Romaniei şi o spunem de la inceput, a fost un succes organizatoric şi o performanta maxima – locul I.
Aceasta atesta
faptul ca pe langa valoarea superioara a echipelor noastre, handbalul romanesc
are şi o capacitate deosebita de organizare. La Bucuresti şi
Echipa pregatita şi condusa de EUGEN TROFIN şi NICULAE NEDEFF, aceeasi de la CM Universitar anterior din Suedia, cand am cucerit titlul in prelungiri şi in premiera la handbal cu „golul de aur”, cucereste şi de aceasta data locul I.
În grupa de la
Finala mare pentru titlul de campioni mondiali universitari cu echipa URSS (in proportie de 80 % NAŢIONALĂ lor de seniori), baietii nostri castiga cu 18-17 (7-6) intr-un meci de un angajament total. * 4 jocuri 4 victorii
Clasament:
1. ROMANIA, 2. URSS; 3. Polonia, 4. Spania, 5. Iugoslavia, 6. Cehoslovacia, 7.
Bulgaria, 8. RF Germania, 9. Franta, 10. Japonia, 11.
Formatia: CONSTANTIN BANCIU, STEFAN ORBAN, MARIAN VASILACHE – portari, GAVRIL KICSID (21 goluri), STEFAN BIRTALAN 7, RADU VOINA 19, ADRIAN COSMA 15, CEZAR DRĂGĂNIŢĂ 12, LAURENTIU ROSU 6, MIRCEA STEF 8, WERNER STOCKL 8, ION TASE 2, CONSTANTIN ODAIE 10, CONSTANTIN TUDOSIE 12.
Antrenori: EUGEN TROFIN, NICULAE NEDEFF.
Un trofeu deosebit a fost acordat Federaţiei Romane de Handbal şi diploma de onoare a FISU, personal secretarului general LUCIAN GRIGORESCU, pentru reusita organizatorica.
Echipa NAŢIONALĂ de tineret – masculin pe langa faptul ca au preluat doua din actiunile seniorilor care aveau un program foarte incarcat au avut o serie de meciuri de pregatire şi verificare şi doua competitii majore: Cupa Tarilor Latine şi Cupa Prietenia.
2. CUPA TARILOR LATINE. Editia a
7-a, competitie de traditie pentru noi şi cu un impact sentimental
deosebit, s-a desfasurat in
Clasament: 1. ROMANIA, 2. Spania, 3. Franta, 4. Italia, 5. Canada, 6. Argentina, 7. Brazilia, 8. Mexic.
Formatia: MARIAN VASILACHE, MICHAEL REDL junior – portari, CEZAR DRĂGĂNIŢĂ (41 goluri), IOSIF OROS 13, ALEXANDRU FOLKER 12, STEFAN DEACU 8, SORIN BAICAN 8, MIHAI DUMITRU 7, CORNEL DURĂU 3, PAUL ONUT MATEI 10, MIHAI BEDIVAN 2, DUMITRU PAIZAN 1, ION ANDREI PETRICA 3.
Antrenor: EUGEN TROFIN.
3. TURNEUL DE LA TRINEC (22-24 noiembrie 1974) din Cehoslovacia, desi era rezervat echipelor de seniori, noi am aruncat in lupta lotul de tineret. A fost deosebit de greu dar mai tinerii nostri handbalisti s-au intrecut pe ei şi au ocuopat locu secund dupa echipa tarii gazda.
Rezultate: cu Polonia 15-16 (7-8), cu Suedia 20-18 (12-8) şi cu Cehoslovacia 18-18 (9-8). * 3 jocuri 1 victorie 1 egal 1 pierdut
Formatia: MARIAN VASILACHE, IOSIF TAMAS – portari, ION TASE 18 goluri, MIRCEA GRABOVSCHI 9, VICTOR NEAGU 8, CAROL SZABO 3, IOSIF OROS 1, ION ANDREI 10, STEFAN DEACU 2, ADRIAN MINTICI 1, NICOLAE VASILCA, MIHAI DUMITRU, SORIN BAICAN, GRISA CHELI, JENEA DUMITRU.
Antrenor: MIHAI PINTEA.
4. CUPA PRIETENIEI aflata la editia a 10-a 8-10 august 1975 s.a organizat in Bulgaria la Gabrovo, reprezentand incheierea şi punctul culminant al sezonului pentru echipele de sperante ale tarilor din est.
Rezultate:
cu
Clasament:
1.
Formatia: VIRGIL MARGHIDAN, TEODOR SMARANDA – portari, CORNEL DAMIAN, VALENTIN BUTNARIUC, MARIN CIOBANU, CORNEL DURĂU, VLAD IONESCU, PETRU DAN, OLIMPIU FLANGEA, MIRCEA BEDIVAN, FLORIN DUMITRACHE, VIOREL CROITORU.
Antrenor: MIHAI PINTEA.
PALMARES TINERET 1974-1975 - 15 jocuri: 10
victorii, 2 egale, 3 pierdute.
ECHIPA NAŢIONALĂ DE JUNIORI
a avut un program sustinut, care urma sa se finalizeze cu Turneul Prietenia in
august, dar acesta s-a organizat la
1. Dubla cu Polonia la Milec (8-10 august 1974), 15-7 şi 16-16.
2. Dubla cu Ungaria la Szeghed (8-10 noiembrie 1974), 16-21 şi 22-25.
3. Dubla cu RD Germania la Bucuresti (14 noiembrie) 22-19 şi la Sf.Gheorghe (16 noiembrie) 15-20.
4. Dubla cu Cehoslovacia la Nachod (22-23 noiembrie 1974), 13-12 şi 13-17. * 8 jocuri 2 victorii 1 egal 5 pierdute
S-a folosit urmatorul lot: IOAN BASARABA, CONSTANTIN RUSU – portari, RADU MOLDOVAN, ADRIAN IGNAT, NICOLAE VASILCA, GHEORGHE PUIU, DAN BUCĂTEA, CORNEL MURESAN, VASILICA MOLDOVEANU, DAN PETRU, GHEORGHE DUMITRU, MARIAN TALVAC, VALENTIN BUTNARIUC, ANDREI VALERIU, in luna august, iar in noimbrie: MICHAEL REDL junior, CORNEL DURĂU, DAN PETRU, MIHAI BEDIVAN, VLAD IONESCU, CORNEL DAMIAN, FLORIN DUMITRACHE, VIOREL CROITORU, VASILE ISTODE, iar in jocurile din Cehoslovacia apare şi VASILE STANGA! Înregistram la aceasta data (23 noiembrie 1974) prima aparitie a lui intr-un meci oficial al echipei nationale a Romaniei (la juniori).
PALMARES JUNIORI 1974-1975 - 8 jocuri: 2
victorii, 1 egal, 5 pierdute.
CUPE EUROPENE – CUPA CAMPIONILOR isi continua desfasurarea cu un numar sporit de echipe 24 la masculin şi 16 la feminin, ca unica competitie europeana intercluburi, deocamdata. Echipele noastre campioane au evoluat bine şi foarte bine şi ajung ambele pana in semifinala.
Baietii de la STEAUA Bucuresti, antrenori CORNEL OŢELEA şi OTTO TELLMAN trec in primul tur de Hapoel Rehanan, din Israel cu 27-12 şi 24-15, iar in turul urmator elimina puternica echipa MAI Moscova din URSS, cu scorul general de 45-42.
În sferturile de finala Steaua trece de noua campioana a Cehoslovaciei, Skoda Pilsen, care detronase pe Dulka Praga, scor la Bucuresti 20-7 şi 16-16 la Pilsen, total 36-23. În semifinala insa Steaua nu poate depasi campioana Iugoslaviei Borac Banjaluca, nici la Bucuresti 17-19, nici la Banjaluca 11-13. şi cu scorul total 28-32 paraseste competitia.
Fetele de la IEFS (ANEFS) Bucuresti,
antrenori IOAN BOTA, HARALAMBIE FIRAN intra direct in optimi şi depasesc
usor campioana
În sferturi de finala studentele intalnesc campioana Olandei MORA SWIFT ROERMONA, la Bucuresti 13-9 şi surprinzator in Olanda 6-9, dar se califica cu un scor total 19-18.
În semifinale se
izbesc de cunoscuta echipa Spartak Kiev, a celui mai mare antrenor al URSS,
Igor Turcin. Un rezultat bun la Bucuresti 11-11, dar la
* La finele anului 1975 FR Handbal
raporta in Adunarea Generala 1802, afilieri la FRH, Cluburi şi Asociatii
din toate cele 40 de judete ale tarii. Fruntase: Bucuresti 118,
940 echipe cu circa 15000 jucatori şi jucatoare angrenati in competitiile organizate de FR Hanbdal
64 echipe de seniori in Divizia A şi B
96 echipe de Juniori I in Divizia scolara şi de juniori
160 echipe de Juniori II in Campionatul Republican
160 echipe de Juniori III in Campionatul Republican
80 echipe de seniori in etapele finale de calificare pentru Divizia B
80 echipe de juniori in calificare pentru Divizia de juniori şi scolar
- se aprecia ca circa 40.000 de handbalisti(e) participau in fazele de masa, legitimati pe plan local sau cu carnet de elev (cifră probabil umflată puţin de propaganda politică a zilei).
6 antrenori emeriti: Constantin Popescu 1960, Oprea Vlase 1961, Niculae Nedeff 1961, Ioan Kunst Ghermanescu 1964, Eugen Trofin 1970, Dumitru Popescu Colibas 1971.
15 arbitrii internationali şi numarul de delegari:
Carligeanu Pandele – Bucuresti 227 Vasile Sidea – Bucuresti 169
Gheorghe Popescu – Bucurfesti 145 Varac Peleghian – Bucuresti 139
Constantin
Capatana –
Teodor Curelea – Bucuresti 108 Mihai Grebenisan – Tg.Mures 103
Vladimir
Cojocaru –
Dorin Purica –
Mihai Szucik –
Romeo Iamandi –
1975-1976 ACTIVITATEA INTERNA – Campionatul seniorilor categoria A cu cate 12 echipe atat la feminin cat şi la masculin se va desfasura in acest sezon in mod exceptional numai in turnee de sala, cele 22 de etape fiind grupate cate 3-4 in 3-5 zile la intervale de 1-2 saptamani.
Acest sistem a
fost impus de Colegiul Central de Antrenori in fata unor obiective majore pe
plan international: C.M. feminin din decembrie 1975 şi cu deosebire J.O.
de la Montreal iulie 1976, pentru a se asigura echipelor noastre nationale o
pregatire centralizata cat mai indelungata cu jocuri in ritnul de la CM şi
JO. S-a jucat in cele mai bune sali pe care le aveam la Bucuresti (doua
turnee), Timişoara,
Incoruptibilul Lucian Grigorescu actiona numai in litera şi spiritul legilor şi a statutului FRH (toate vesnic la vedere pe biroul lui) fara exceptie. La turnee el deschidea şi inchidea sala urmarind cu mare atentie fiecare joc, cel mai adesea avand alaturi pe inginerul Vasile Sidea – fostul mare portar al nationalei – presedintele Colegiului Central de Arbitrii din 1956 şi in continuare 31 de ani neintrerupti.
Dar independent de sistemul sau de orasele in care se juca, ordinea pe podium reprezenta şi valoarea echipelor. La baieti podiumul este exact cel din sezonul trecut (anticipam şi din cel viitor): Steaua, Dinamo, Minaur. La feminin pe primul loc la fel ca in anul trecut şi in urmatorii doi ani Univ. Timişoara. Pentru locul 2-3 o schimbare, profitand de o scadere de forma şi de efectiv a studentelor din Bucuresti abonate la podium, pe locul doi urca Progresul Bucuresti, iar pe trei o mare surpriza Vointa Odorhei – pentru prima şi ultima oara medaliata in competitia interna.
Orasul Odorhei a avut insa in mod permanent o echipa in Divizia B la feminin şi cativa ani buni şi la masculin, a avut şi are foarte multe şi valoroase echipe de juniori şi junioare. Sala din Odorhei a fost una din putinele, poate unica cu marcaj numai pentru handbal.
C.N. Editia 18-a, 1975-1976, Categoria
A feminin
Mureşul Tg Mureş; 9. Confecţia Bucureşti; 10. Constructorul Timişoara; 11. Constructorul Baia Mare; 12. Rulmentul Braşov.
UNIVERSITATEA TIMIŞOARA- CAMPIOANĂ NAŢIONALĂ SENIOARE
(f) 1976: HRISTOV
CORNELIA, STAN LIDIA, COJOCARU DOINA, STOICOVICI ELENA, CORBAN CORNELIA, POPA
TEREZA, SASU IORDACHE NICULINA, FLEŞERIU DORINA, MARCOV DARINCA,
GHEORGHE-FLOREA ELENA, LUŢAS NADIRE, PETROVICI CRISTINA, HRIVNAK HILDA,
CÎMPEANU IOLANDA, RARICI MIHAELA.
C.N. Editia 18-a, 1975-1976, Categoria
A masculin
STEAUA BUCUREŞTI- CAMPIOANĂ NAŢIONALĂ SENIORI 1976: MUNTEANU NICOLAE, OPREA ŞTEFAN, DINCĂ ALEXANDRU, DRAGANIŢA CEZAR, KICSID GABRIEL GAŢU CRISTIAN, BIRTALAN ŞTEFAN, STOCKL WERNER, TUDOSIE CONSTANTIN, VOINEA RADU, VĂRGĂLUI ION, ROŞU LAURENŢIU, NICULESCU C., NARCHIDAN VIRGIL, FOLKER ALEXANDRU.
Campionatul Categoriei B a cate doua serii a 12 echipe promoveaza locul I din fiecare: la feminin UNIVERSITATEA Iasi – antrenor: DAN CONSTANTINESCU şi UNIVERSITATEA Cluj – antrenor: TIBERIU RUSU; la masculin RELONUL Savinesti – antrenor: OVIDIU TOC şi GLORIA Arad – antrenor: ROLAND WEGHEMAN.
Campionat de calificare al seniorilor pentru promovare in Divizia B. Se desfasura succesiv pe judete şi interjudete cu turnee finale, cate patru serii a patru echipe – un fel de Divizia C. Se califica in Divizia B: la feminin Relonul Savinesti şi Spartac Bucuresti in S1 şi Constructorul Bucuresti şi Unirea Craiova in S2; la masculin METALUL Targoviste şi METALUL Vaslui in S1 şi METALUL Hunedoara şi SIDEFUL Jimbolia (un sat din Banat cu vechi traditii la handbalul in 11) in S2.
CUPA DE PRIMAVARA organizata de FRH pentru echipele feminine şi masculine de categoria A in lunile aprilie, mai şi iunie 1976 (fara jucatorii din loturile olimpice, care erau in pregatire centralizata) s-a desfasurat pe doua serii a sase echipe EST şi VEST, locurile 1 jucand o finala simpla la Hunedoara.
La feminin: CONSTRUCTORUL Timişoara – antrenor: VASILE FARCAS ocupa locul I invingand pe TEXTILA Buhusi – antrenor: CRISOSTOMIS DANTZEL.
La masculin: ŞTIINŢA Bacău – antrenor: MIHAI PINTEA pe locul I cu victorie la MINAUR Baia Mare – antrenor: LASCĂR PANĂ.
CAMPIONATUL REPUBLICAN AL JUNIORILOR şi SCOLARILOR in mod curent denumita Divizia NAŢIONALĂ a Juniorilor Mari, s-a desfasurat pe şase serii geogrfice a cate opt echipe jucand fiecare cu fiecare tur-retur. Ultima echip din fiecare serie retrograda in calificarile Juniori I, iar capii de serie se vor intani intr-un turneu final, in acest an la Sf.Gheorghe.
C.N. Junioare I, Editia 15-a, 1975-1976,
Turneul final la Sf.Gheorghe
ŞCOALA SPORTIVĂ Nr. 2 BUCUREŞTI- CAMPIOANĂ NAŢIONALĂ JUNIOARE -I-, 1976: BERBECE FLORICA, CÎMPULUNGEANU CATERINA, PEŢA MARIA DOINA, MALAI GHEORGHIŢA, CHARIUC MARIA, BOGDAN CORNELIA, CEAVDARIDIS ANESTINA, CEAVDARIDIS HARICLEA, GHEORGHE IOANA, VASILE ELENA, PEŢCU IOANA, BALOI VIORICA, TUDOR FLORICA, GRIGORE SEVASTIŢA.
C.N. Juniori I, Editia 15-a, 1975-1976,
Turneul final la Sf. Gheorghe
ŞCOALA SPORTIVĂ CONSTANŢA- CAMPIOANĂ NAŢIONALĂ JUNIORI I, 1976: SOLOMON VALERIU, IONESCU CLAUDIU, BEDIVAN MIRCEA, DAMIAN CORNEL, TĂTARU FLORIN, CIOCÎRLAN VASILE, MARIAN FLORIN, ALEXE ADRIAN, SAVU AUREL, BARAN GHEORGHE, SINCAN CONSTANTIN, TĂNASE DOREL.
Consemnam succesul junioarelor de ŞSE 2 Bucuresti, care revin pe primul loc dupa titlul din 1970 şi dupa ce 6 ani s-a clasat pe locurile 2 şi 3. La conducerea echipei antrenoarea DOROTHEA IONESCU eminenta profesoara care si-a dedicat cu succes intreaga viata activitatii de neconteNIŢĂ cautare a talentelor avand mereu generatii de valoare şi perspectiva fara exagerare cu zecile promovate in echipele divizionare şi in loturile de junioare. „DOAMNA THEA” a fost o educatoare şi o antrenoare de exceptie, un al doilea parinte pentru fiecare dintre elevele ei şi iata in acest an este pe podium şi la junioare I şi la junioare II. Performanţe posibile şi datorită unei colaborări perfecte cu antrenorul principal de la Junioare I, profesorul DAN BĂLĂŞESCU şi el cu merite deosebite la ultimele performanţe ale fetelor de la CSŞ2 Bucureşti.Trebuie să spunem că handbalul era prioritar şi avea rezultate de excepţie la acest cel mai mare club sportiv şcolar din România (172 de grupe în 17 secţii pe ramuri de sport cu 68 profesori-antrenori) la acea perioadă, poate şi datorită faptului că directorul acelei unităţi era antrenorul emerit CONSTANTIN POPESCU PILICĂ încă de la înfiinţare, având ca director adjunct, profesorul ROMULUS SPIRESCU, unul din pionierii handbalului din Ploieşti.
De doua ori pe podium se afla şi ŞSE Constanta: la feminin locul 2 cu profesorul Traian BUCOVALĂ pe care il socotim parintele handbalului feminin in Constanta, la randul lui un mare descoperitor şi indrumator de talente; la masculin pentru al doilea sezon consecutiv campioni nationali cu profesorul Mihai FĂGĂRAŞANU şi el cu merite deosebite in „munca de jos” la copii şi juniori acum evident intr-un varf de performante.
C.N. Junioare II, Editia 3-a, 1975-1976,
Turneul final la Bacău
LICEUL 2 BRAŞOV- CAMPIOANĂ NAŢIONALĂ DE JUNIOARE II, 1976: POPOVICI CARMEN, REPCIUC DOINA, TONTSCH HANELORE, JANESCH HAIDRUN, WAGNER ANUŢA, PRICOPIE MARIA, JEKEL HEIDE ROSE, PRODĂNESCU ELENA, DUMITREANU CAMELIA, HABRIC LILIANA, VOCILA RODICA, CONSTANTIN TATIANA, MACARIE MARIA, TUTIN ELENA.
C.N. Juniori II, Editia 3-a, 1975-1976,
Turneul final la Baia Mare
LICEUL Nr. 2 Iaşi- CAMPIOANĂ NAŢIONALĂ DE JUNIORI II, 1976: DURĂU DRAGOŞ, GHIŢOIU LIVIU, LUPU DUMITRU, STRACHINA OCTAV, VÎLCEANU SERGIU, PETRESCU CONSTANTIN, CHELARU DOREL, NIŢA CORNELIU, TIMOFTE CONSTANTIN, LIUŢĂ NICOLAE.
C.N. Junioare III, Editia 3-a,
1975-1976, Turneul final la
LICEUL BOLYAI TG. MUREŞ- CAMPIOANĂ NAŢIONALĂ DE JUNIOARE III, 1976: SOOŞ ANEMARIE, JAKOB IULIANA, JUCAN MARIANA, VOJDA EMESE, MAJOR ADELE ARANKA, ZOLYOMI ILDIKO, GAAL EVA, PETER MARIA, JAKOBOVICS SUSANA, CIOREANU MARIANA, BUDAI SUSANA, ORHA DOINA.
C.N. Juniori III Editia 3-a, 1975-1976
Turneul final la
LICEUL 4
BIROUL FEDERAL 1975-1976
IOAN KUNST GHERMĂNESCU Preşedinte
DUMITRU COSTEA Vicepreşedinte
GHEORGHE SĂVESCU Vicepreşedinte
NICULAE NEDEFF Antrenor Federal
GABRIEL ZUGRĂVESCU Antrenor Federal
VARAC PELEGHIAN Preşedinte Comisie Competiţie
CONSTANTIN POPESCU Preşedinte Colegiu Antrenori
VASILE SIDEA Preşedinte Colegiu Arbitri
ION SÎRBOIU Preşedinte Comisie Disciplină
VALERIU GOGÂLTAN Preşedinte Comisie Juniori
Membri:
ION ISTRATE, CORNEL OŢELEA, EUGEN TROFIN, VLASE OPREA, IOAN NICU.
ACTIVITATEA INTERNAŢIONALĂ in sezonul 1975-1976 a fost deosebit de bogata fiind dominata de doua competitii majore la care echipele noastre aveau obiective inalte. În primul rand era Campionatul Mondial de Senioare din decembrie 1975 in URSS, unde echipa noastra avea ca obiectiv clar, putem spune obligatoriu, clasarea in primele patru locuri care asigura calificarea la JO 1976. În al doilea rand era TURNEUL FINAL al Jocurilor Olimpice de la Montreal, iulie 1976, la care echipa masculina medaliata cu bronz la J.O. 1972 nu putea avea alt obiectiv decat MEDALIA DE AUR.
ECHIPA NAŢIONALĂ A SENIOARELOR
in continuare sub conducerea antrenorului principal CONSTANTIN POPESCU
PILICĂ şi a secundului DAN BALASESCU si-a inceput pregatirile, mai
bine zis le-a continuat inca din vara cu un cantonament de doua saptamani la
Navodari de reacomodare la efort dupa concediul de 14 zile obligatoriu şi de
la club acordat dupa sezonul 1974-1975. De la Navodari echipa s-a deplasat
direct la
1. DUBLA CU BULGARIA in 13 şi 15 iulie 1975 la Ploiesti, 24-14 (10-6) şi la
Bacău 21-14 (8-7) * 2 jocuri 2 victorii
2.
TROFEUL CARPAŢI.
Editia 15-a 23-30 iulie 1975, Bucuresti –
Rezultate:
cu Cehoslovacia la Bucuresti 17-14 (10-7), cu RD Germania la
Clasament:
1.
Toate partidele au fost extrem de disputate şi s-au desfasurat in sali arhipline – in provincie cu doua ore inainte nu mai gaseai un loc. Avand in vedere ca toate echipele au venit cu prima formatie şi erau printre cele mai valoroase din lume, campioane mondiale: Cehoslovacia in 1957, Romania in 1962, Ungaria in 1965, RDG in 1971 – putem spune ca Trofeul CARPAŢI era la ora respectiva cel mai important turneu international din lume.
De altfel primele 5 echipe de la trofeu se vor regasi in primele patru la CM din decembrie dar in alta ordine.
Formatii:
Romania A: ELISABETA IONESCU, VIORICA IONICA – portari, DOINA COJOCARU (9 goluri total), SIMONA ARGHIR SANDU (20), DOINA FURCOI SOLOMONOV (9), MAGDA MICLOS ILIES (7), CONSTANTINA PIŢIGOI (3), MARIANA MIHOC (3), NADIRE IBADULA LUTAS (1), CRISTINA PETROVICI (2), ROZALIA SOOS (15), VICTORIA COJOCARITA.
Antrenori: CONSTANTIN POPESCU PILICĂ, DAN BALASESCU.
Romania B: ANA MAN, DOINA COPOTZ – portari, IULIANA HOBINCU, DARINCA MARCOV, VICTORIA AMARANDEI, RITA FLOREA, VIORICA VIERU, MONICA MIHĂILĂ, GEORGETA LACUSTA MANOLESCU, MARIA LACUSTA, SULTANA IAGARU AIACOBOAIEI, JEANA HERTZA.
Antrenori: FRANCISC SPIER, EUGEN BARTHA
3. CUPA BALATON editia a 3-a 9-11 august
1975, in Ungaria
Rezultate: cu Cehoslovacia 16-15 (9-8), cu Vesprem (orasul in care s-a jucat – in realitate Ungaria tineret – o selectionata locala) 24-19 (12-7) şi finala cu Ungaria 14-17 (7-8) * 3 jocuri 2 victorii 1 pierdut
Clasament:
1. Ungaria, 2.
Au jucat: IONESCU, IONICA, ARGHIR, COJOCARU, FURCOI, MICLOS, SOOS, PETROVICI, IBADULA, COJOCARITA, MIHOC, IGOROV, IORDACHE.
Se contureaza
deja lotul de baza, prima formatie şi rezervele pe post care nu va mai
suferi schimbari importante pana la JO. Din 12 august, activitate la cluburi
şi 8 etape de campionat care se vor disputa in doua turnee de sala la Bacău
şi
Etapa a 2-a de pregatire incepe la 26 septembrie cu obijnuita etapa de doua saptamani pregatire la munte cu accent pe factorul fizic, in aer liber, la Predeal. Cu nelipsitele excursii la Varful Omul sau in Malaiesti. De aici direct lotul isi stabileste la Timişoara baza de pregatire speciala şi se lanseaza in jocurile de verificare, omogenizare şi tactici speciale.
4. TURNEUL DIN DANEMARCA şi RFG 28
octombrie – 3 noiembrie 1975.
A fost organizat la cererea expresa a antrenorilor pentru a c unoaste direct şi echipele din centrul şi nordul europei cu care noi ne intalneam mai rar.
Rezultate:
5. CUPA SILEZIEI 12-16 noiembrie 1975
Polonia
A fost ultimul turneu la care a participat echipa noastra inainte de CM. Locul I neanvinsi cu 3 victorii şi un egal era un rezultat bun, foarte bun in deplasare şi confirma convingerea ca echipa era aproape de varful formei sportive.
Cupa propriu-zisa este şi cel mai greu trofeu din vitrina FRH – are 27 kg şi este din carbune masiv.
Rezultate:
* 4 jocuri 3 victorii 1 egal .
Clasament
: 1.
ULTIMILE DOUA SAPTAMANI au fost
rezervate repetari ciclului de jocuri de la CM. Sunt convocate la
CAMPIONATUL MONDIAL Editia a 6-a 2-13
decembrie 1975 URSS. Călătoria echipei noastre spre Vilnius
unde se desfasurau jocurile grupei preliminare A a fost o adevarata aventura
care a durat trei zile şi trei nopti, tot pe drumuri, cu avionul,
autocarul şi cu trenul, ajungand in fiecare seara in pat dupa ora 24.
„Odiseea” incepe duminica 30 noiembrie cand echipa se prezinta la ora 15 la
aeroport pentru cursa de Moscova, escala spre
Am detailat aceasta aventura deoarece la CM feminin din 1975 s-a intamplat un fapt unic in istoria competitiilor IHF. Se reprogrameaza prima etapa din 2 decembrie in ziua libera din 4 şi turneul final incepe in 3 decembrie cu etapa a doua cand au loc şi festivitatile de deschidere in cele trei orase.
La acest CM au participat 12 echipe: tara organizatoare URSS, campioana mondiala en-titre Iugoslavia şi 10 echipe din toate continentele dupa calificari de care nu a fost scutita nici o selectionata.Cele 12 echipe au fost repartizate in trei grupe capi de serie fiind: ROMANIA, Iugoslavia şi URSS.
Grupa A la
Grupa B la
Grupa C la
Primele doua din fiecare serie se vor califica intr-o grupa finala de sase echipe in care meciul din grupa preliminara conta in clasament.
Obiectivul
nostru pentru etapa
EVOLUŢIA ECHIPEI
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
* 7 jocuri 4 victorii 3 pierdute – loc 4
1. PRIMUL JOC – incepem cu etapa a 2-a, meciul cu Japonia in ziua de 3 decembrie 1975, ora 18.00, in palatul sporturilor din Vilnius in fata a peste 4.000 de spectatori, iubitori de … baschet, dar care in final s-au declarat foarte incantati de ce au vazut. Scor 24-18 (12-8) – RII 12-10.
A fost un joc deschis pe goluri, apreciat de presa ca cel mai spectaculos din toate grupele. Echipa Japoniei ne-a surprins cu o aparare avansata 3/3 atacand permanent cu mare viteza in valuri succesive. Dupa primele 10 minute de joc ne-am adaptat acestui stil şi superioare tehnico-tactic dar şi fizic ne impunem jocul.
Formatia: ELISABETA IONESCU, VIORICA IONICA – portari, DOINA COJOCARU 4, SIMONA ARGHIR SANDU 8, MAGDA MICLOS ILIES 3, CONSTANTINA PITIGOI, GEORGETA LACUSTA MANOLESCU, ROZALIA SOOS 7, NADIRE IBADULA LUTAS 1, MARIA BOSI IGOROV, IULIANA HOBINCU 1, MARIA MIHOC.
2. AL DOILEA JOC – joi 4 decembrie jucam prima etapa, respectiv jocul cu Norvegia. A fost o partida mult mai grea decat ne asteptam. Am avut surpriza sa vedem o echipa nordica jucand la rezultat cu atacuri calculate şi o aparare dura in stilul Europei de Est.
A doua zi Hristache Naum, care era in acelati timp crainic TV şi radio, dar şi reporter al ziarului Sportul, scria: „mult mai sigure decat in jocul cu Japonia, handbalistele noastre mai atente şi mai decise in aparare s-au aflat permanent la conducerea jocului, avand in minutul 38 un avans de 5 goluri şi chiar de 6 goluri in minutul 47, s-au relaxat in final şi diferenta s-a micsorat. Cu sprijinul apararii Elisabeta Ionescu a fost mai sigura pe ea, Simona Arghir este in mana buna, poate mai putin Pitigoi şi Oancea. Am remarcat pentru aportul la victorie pe Doina Cojocaru, Rozalia Soos, Cristina Petrovici, Simona Arghir şi Elisabeta Ionescu”.
Scor final 13-10 (6-3) – RII 7-7!
Formatia: IONESCU, STAN – portari, COJOCARU 2, SOOS 5, ARGHIR 4, PITIGOI 1, IBADULA 1, FURCOI, BOSI, PETROVICI, MICLOS.
3. AL TREILEA JOC – vineri 5 decembrie, la aproximativ 18 ore dupa solicitantul joc cu Norvegia, a urmat un altul foarte important cu Cehoslovacia, un fel de finala a grupei.
Desi primul gol
il inscriem abia in minutul 4, el este urmat de o serie excelenta de alte 8,
contra doar doua primite şi la pauza este 9-2 pentru
A doua zi Hristache Naum scria: „…cehoaicele sunt dezorientate in fata unei aparari care a functionat fara greseala. Spre final scorul a luat proportii de necrezut – aveam totusi in fata pe campioana mondiala din 1957, loc 3 in 1962 la Bucuresti şi 4 in 1965”.
Scor final 20-6 (9-2)–RII 11-4.
Formatia: IONESCU, IONICA – portari, ARGHIR 8, SOOS 5, FURCOI 3, BOSI 2, MICLOS 1, COJOCARU 1, IBADULA, OANCEA, PITIGOI, PETROVICI.
Primul obiectiv
a fost indeplinit. Vom merge la
Clasamentul
grupei A preliminara: 1.
Imediat dupa jocul cu Cehoslovacia – fara exagerari direct din vestiar – ne grabim la aeroport, de unde cu un avion special, impreuna cu cehoaicele vom sosi la Kiev la ora 24, iar la ora 1 noaptea suntem in camerele celui mai mare Hotel din Kiev care se numea Moscova.
În ziua de pauza, renuntam la antrenamentul de dimineata pentru o plimbare in parcul central, o tura la un patc de distractii şi exact 60 de minute la magazinul GUM. În tot acest timp, medicul nostru – Anca Rosetti – alearga prin oras pe la diverse clinici şi spitale cu accidentatele noastre Cristina Petrovici şi Ibadula Lutas. Diagnosticul este dezastros pentru noi, nu vor mai putea juca. Refuzam ghipsul sperand intr-o vindecare macar partiala pana spre sfarsitul turneului. Sperante desarte. Pierderea este deosebita, amandoua erau extremele noastre titulare de drept pe post cu un randament bun la fiecare joc. Din pacate puteam spune pe drept cuvant ca ni s-au taiat aripile.
Pornim de pe pozitia I-a, inaintea Iugoslaviei tot cu 2 puncte, a URSS-ului şi RDG –ului cu cate 1 punct iar Ungaria şi Cehoslovacia cu 0 puncte.
Din pacate primul joc il aveam cu puternica echipa a URSS-ului care alinia formatia completa şi avea de partea ei o sala de 6.000 de sustinatori aprigi care nu vedeau decat victoria cu orice pret. şi mai era ceva de care ne temeam, eventualul sprijin al arbitrilor fata de eforturile gazdelor care şi la micul dejun li se servea icre negre.
Marea echipa a
URSS-ului era mare şi la propriu: la 9m cu Turcina (1.94), Macaret (1.96)
şi Litosenko (1.92), care formau şi blocul central al apararii; la 6
m cu Bobrusi (1.76), Zahrova (1.74 şi 80 kg) şi Sabanova (1.72), ceva
mai scunde dar de o robustete deosebita. Selectionate din sute de mii de
handbaliste din marea Uniune Sovietica şi concentrate in laboratoarele de
la
4. AL
PATRULEA JOC – duminica 7 decembrie, 1975 ora 16.15 cu URSS, in
grandioasa sala a Palatului Sportului şi Culturii din
Corect şi sugestiv
subtitlul articolului de a doua zi din Sportul: ECHIPA NOASTRA A TRECUT PE
LANGA O VICTORIE DE MARE PRESTIGIU şi POATE PE LANGA TITLU. În continuare „ambele echipe incep jocul excesiv de
prudent preocupate mai ales sa nu primeasca gol. Antrenorul Igor Turcin ordona
un marcaj tampon ca la razboi la golgetera noastra Simona Arghir şi unul
de hartuire permanenta la conducatorul nostru de joc Petruta Cojocaru”.
Tolerate de cei
doi arbitrii din RFG, vor juca din ce in ce mai dur reusind sa o accidenteze pe
Arghir, care iese de pe teren. Stratagema aceasta cam nesportiva le-a reusit,
dovada ca cele mai eficace jucatoare de la noi Arghir şi Cojocaru, impreuna
27 de goluri in cele 3 jocuri de la Vilnius, NU AU ÎNSCRIS ÎN ACEST JOC NICI UN GOL.
La pauza ne trezim condusi cu o diferenta injust de mare 8-13. Din nou Hristache Naum: „…in repriza a doua aspectul jocului se schimba radical. Cele care domina acum sunt jucatoarele romance – evident ca in pauza antrenorul C. Popescu gasise in mod fericit solutii de redresare – recuperam punct cu punct: 11-15 min. 35, 12-15 min. 37, 13-15 min. 38. Îsi revine şi Elisabeta Ionescu care apara un 7m executat de Turcina min. 46. Imediat Furcoi inscrie un gol de zile mari angajata de Cojocaru şi diferenta este acum de un singur gol 16-17. Dominam in continuare, mai sunt 4 minute, moment psihologic, atacam, ni se refuza un 7m foarte clar la Furcoi şi Ionescu apara o bomba de la Macaret min. 47. Mai sunt trei minute (se juca doua reprize a 25 minute). Atacam şi dominam dar nu ne putem apropia de semicerc. Urmeaza fault dupa fault, fara 7m, fara eliminari şi asta timp de doua minute. Nu se putea face mai mult”. Scor final 16-17 (8-13) – RII (8-4).
Dominatia noastra in repriza a doua a fost atat de categorica incat crainicul TV din RDG spunea: „pe teren este o singura echipa cea a ROMANIEI, care a intors rezultatul şi probabil va castiga”.
Formatia: IONESCU, IONICA – portari, COJOCARU, ARGHIR, MICLOS 10, SOOS 3, FURCOI 2, OANCEA 1, BOSI, MIHOC, LACUSTA, PITIGOI.
Mai tarziu
crainicul din RDG spunea: „o posibila finala a fost jocul URSS –
5. AL CINCILEA JOC – marti, 9
decembrie 1976, ora 18.15, sala Sporturilor din
Începem foarte bine jocul, in minutul 5 era 3-0 pentru noi, dar poate tocmai de aceea slabim „incrancenarea” in aparare şi risipim mingii in atac. Suntem egalati 5-5 şi condusi in minutul 18 (5-7).
Au fost momente grele in care nici portarii nu ne-au ajutat, iar schimbarile IONESCU – STAN nu au adus nimic in plus. Toate acestea legate cu doua ratari de la 6m fac ca la sfarsitul celor 25 de minute ale reprizei I sa avem un minus de 3 goluri (6-9) care va atarna greu in continuare.
La reluare jucam din ce in ce mai bine mai ales in aparare şi in TOATA REPRIZA A DOUA NU VOM PRIMII DECAT DOUA GOLURI.
În atac insa MICLOS care a inscris in meciul anterior cu URSS 10 goluri, este acum marcata strict şi slabeste mult in forţă şi inspiratie. Reintra in joc ARGHIR dar dupa ce inscrie un gol frumos (8-9), la aruncarea urmatoare este atacata dur, cade pe spate, este scoasa din teren pe brate şi dusa direct la spital. Vom afla chiar in timpul jocului ca are o fisura pe coloana.
Pentru ARGHIR SIMONA golgeterul nostru pana acum (21 goluri) şi unul din liderii importanti ai echipei, acest CM a luat sfarsit.
Desi fara ARGHIR şi fara cele doua extreme IBADULA şi PETROVICI echipa nu cedeaza şi ne apropiem la un gol diferenta 9-10 min. 40 şi 10-11 min. 47. Din nou – vezi jocul cu URSS – avem trei minute la dispozitie pentru a egala, dar dupa ce SOOS rateaza de pe extrema unde juca „improvizat” reluam atacul şi FURCOI scoate 7m. Executa ROZALIA SOOS (cu 100% eficacitate pana acum) şi rateaza, urmeaza… sirena de final.
Ne ramane platonica satisfactie a succesului cu doua goluri din repriza secunda dupa ce o pierdusem pe prima cu 3 goluri.
Formatia: IONESCU, STAN – portari, COJOCARU 1, ARGHIR 1, MICLOS 4, SOOS 2, FURCOI 2, OANCEA, PITIGOI, MIHOC, BOSI, LACUSTA.
6.
Se anunta un meci foarte greu RDG-ul era neanvinsa pana acum (asa va fi pana la final), scapase fara accidentari majore avea un tonus puternic şi o disciplina „nemteasca” şi un conducator de joc de exceptie Waltraude Kretshman, sotia antrenorului secund şi mai tarziu mama lui Stefan, cea mai buna extrema a nationalei germane.
Noi aveam trei
jucatoare accidentate grav – care reprezentau 50% din formatia de baza. Dupa o
evolutie foarte buna in grupa preliminara (3 victorii la scor), in etapa finala
(turneul de 6 la
În prima parte a reprizei I am jucat mai bine avand un usor avantaj, in min. 20 conduceam cu 4-3. Se juca foarte tare de ambele parti cu atacuri prelungite intrerupte cu cel putin 6-7 faulturi şi lovituri de la 9 m nefructificate.
Cu cinci minute inainte de finalul reprizei, la 4-3 ratam un 7m, tot prin SOOS şi primim doua goluri succesive de la Kretshman. La pauza este 4-5 şi nu evoluasem rau, in ciuda absentelor fetele rezistau bine in fata „masinii de joc” a RDG-ului.
Încercarea de a le folosi pe IBADULA şi PETROVICI accidentate (ARGHIR era imobilizata in pat la hotel) s-a dovedit contraproductiva, fiindca nu au rezistat pe teren decat 10 şi 5 minute. Vom juca in continuare toata repriza a doua numai cu 8 jucatoare de camp din care BOSI rezista eroic cu o glezna „butuc”.
Începem mai slab repriza a doua, in primele cinci minute primim doua goluri usoare: ratare mare in atac, portarul lor Zober prinde in doua maini, contrtaatac şi gol pentru RDG. Scorul ajunge la 4-7, acest avans fiind decisiv, desi ne trezin „din pumni” şi ultimile 15 de minute jocul şi scorul a fost perfect egal (3-3), dar nu reusim mai mult.
Formatia: IONESCU, IONICA – portari, COJOCARU, MICLOS 3, SOOS 2, PITIGOI 1, FURCOI 1, OANCEA, BOSI, PETROVICI, IBADULA, HOBINCU.
7. AL ŞAPTELEA şi ULTIMUL JOC – sambata 13 decembrie, ora 14.30 şi ultima sansa pentru o medalie şi calificare la JO, cu Iugoslavia 12-11 (6-6) RII 6-5.
Tensiunea era maxima, dar la fel şi dorinta fetelor care se reunesc la patul de suferinta a lui SIMONA ARGHIR şi jura solemn sa lupte pe viata şi pe moarte pentru medalie şi calificarea la JO.
Am castigat meciul şi calificarea la JO, dar nu şi o medalie pe care am avut-o in mana timp de patru ore pana seara la meciul vedeta al zilei URSS – Ungaria, cand se inregistreaza o surpriza uriasa. Echipa URSS-ului care pornise mare favorita in ultimul joc şi la cucerirea titlului, pierde meciul cu Ungaria 10-12 şi titlul, dar indirect ne rapeste medalia de bronz blocand primele trei locuri.
Jocul cu Iugoslavia a fost chiar o lupta pe viata şi pe moarte cu o incrancenare la limita puterilor omenesti, intre doua echipe disperate, decimate de accidentari şi la limita epuizarii fizice dupa 6 jocuri in 10 zile. A fost un meci dramatic.
La pauza egal (6-6) – la fel ca la finala de la Belgrad, CM 1975 – dupa ce de cinci ori a fost egal: ele dadeau un gol in plus iar noi egalam cu regularitate.
În repriza a doua, evolutia scorului a fost oarecum asemanatoare dar de aceasta data noi luam conducerea şi ele egalau, tot de cinci ori. A sasea oara cand urmau sa egaleze s-a terminat jocul la 12-11.
Formatia: IONESCU, STAN – portari, COJOCARU, MICLOS, SOOS, FURCOI, OANCEA, PITIGOI, BOSI, MIHOC, LACUSTA, HOBINCU.
LOCUL 4
ŞI CALIFICAREA LA J.O. 1976.
În loc de orice incheiere reproducem fragmente din articolul de fond al ziarului Sportul (15 decembrie 1975), sub titlul SUCCES LA OLIMPIADA, semnat de redactorul sef Aurel Neagu: „Am fost martorii unui campionat mondial iesit din comun disputat de atlete neobosite intr-un ritm sufocant, cu un deznodamant obositor şi pentru noi spectatorii din fata televizoarelor … cat efort, cat consum nervos, cata epuizare in 7 meciuri fiecare mai tare ca celalt in numai 7 zile … cine oare nu a palpitat sambata dupa-amiaza (jocul cu Iugoslavia) la fiecare pasa, la fiecre sut, cine nu a dorit in continuare o satisfactie de ultima ora, cine nu a sarit de pe scaune in ultimele secunde, cine nu le-a imbratisat cu gandul pe handbalistele noastre pentru acest succes. BROAVO fetelor BRAVO antrenorilor vostri”.
Si doar o singura fraza din telecronica sportiva saptamanala semnata Belfegore (Radu Cosasu), sub titlul BUCURIA şi LACRIMILE FETELOR: „…victime a acestor rezultate pe cat de stranse pe atat de abracadabrante – cehoaicele egal cu iugoslavele, dupa ce noi in serii le invinsesem la scor, sovieticele pierd titlul invinse de echipa maghiara, rezultat surpriza care ne rapeste noua locul trei, echipa maghiara castiga la noi cu o enorma sansa – ratam un 7m in ultima secunda, echipa RDG egala cu cea sovietica abia invinge Iugoslavia, invinsa noastra din ultimul joc, care invinsese in serii usor pe Ungaria … in orice clipa, in orice joc, acest CM putea furniza un alt clasament, o alta campioana mondiala.
C.M. SENIOARE Editia a 6-a, 3-13
decembrie 1975, URSS
Clasament
final: 1. RD Germania, 2. URSS, 3. Ungaria, 4.
6. Cehoslovacia,
7. Polonia, 8. Norvegia, 9. Danemarca, 10. Japonia, 11. SUA, 12.
ROMANIA: ELISABETA IONESCU Univ. Buc., 23 ani, portar, 175cm/57kg, 7 jocuri la CM, 59 jocuri internationale, provine ŞSE 2 Bucuresti; VIORICA IONICA IEFS Buc, 20 ani, portar, 173/67, 4 jocuri la CM, 25 jocuri internationale, provine ŞSE Constanta; LIDIA STAN Univ. Timişoara, 24 ani, portar, 178/64, 3 jocuri la CM, 43 jocuri internationale, provine Textila Buhusi; DOINA PETRUTA COJOCARU Univ. Timişoara, 27 ani, IS – centru, 177/71, 7 jocuri la CM – 10 goluri, 152 jocuri internationale, provine ŞSE Fagaras; SIMONA ARGHIR SANDU Univ. Buc., 26 ani, ID, 172/66, 7 jocuri la CM – 21 goluri, 164 jocuri internationale, provine ŞSE Timişoara; MAGDA MICLOS ILIES Vointa Odorhei, 27 ani, IS, 180/80, 7 jocuri la CM – 24 goluri, 117 jocuri internationale, provine CSŞ Odorhei; CRISTINA PETROVICI Univ. Timişoara, 25 ani, ES, 168/70, 3 jocuri la CM – 2 goluri, 124 jocuri internationale, provine Lic 4 Timişoara; DOINA FURCOI SOLOMONOV Univ. Buc., 30 ani, pivot, 165/72, 6 jocuri la CM – 11 goluri, 92 jocuri internationale, provine Univ. Buc.; ROZALIA SOOS Muresul Tg.Mures, 28 ani, pivot, 170/70, 7 jocuri la CM – 24 goluri, 145 jocuri internationale, provine ŞSE Tg.Mures; MARINA BOSI IGOROV IEFS Bucuresti, 21 ani, ES, 165/62, 7 jocuri la CM – 5 goluri, 41 jocuri internationale, provine CSŞ Bistrita; IRENE OANCEA Rulmentul Brasov, 32 ani, IS, 172/67, 6 jocuri la CM – 1 gol, 95 jocuri internationale, provine Rulmentul Brasov; CONSTANTA PITIGOI Confectia Buc., 27 ani, centru 167/61, 7 jocuri la CM – 2 goluri, 129 jocuri internationale, provine ŞSE 1 Bucuresti; NADIRE IBADULA LUTAS Univ. Timişoara, 25 ani, ES – ED, 154/54, 5 jocuri la CM – 1 gol, 54 jocuri internationale, provine ŞSE Constanta; MARIANA MIHOC Univ. Buc., 25 ani, ES, 170/63, 3 jocuri la CM, 15 jocuri internationale, provine ŞSE Bucuresti; GEORGETA LACUSTA MANOLESCU IEFS Bucuresti, 20 ani, IS, 176/68, 4 jocuri CM, 8 jocuri internationale, provine ŞSE 1 Bucuresti; IULIANA HOBINCU IEFS Bucuresti, 21 ani, ES, 160/61, 3 jocuri la CM, 6 jocuri internationale, provine ŞSE Constanta.
Antrenori: CONSTANTIN POPESCU PILICĂ- principal, DAN BĂLĂSESCU – secund.
Medic in pregatire: ANCA ROSETTI
Metodist in pregatire: PETRE VOICU
Pentru prestatia ei DOINA FURCOI SOLOMONOV a fost nominalizata in echipa de aur a Campionatului Mondial ca cel mai bun pivot alaturi de: BUJDOSI portar (Ungaria), ILIES (Iugoslavia), RICHTER (RDG), BOBRUSI (URSS), KRESCHMAR (RDG), LITOSENKO (URSS).
Dupa indelungi analize şi discutii in Colegiul Antrenorilor şi Biroul Federal se apreciaza acest loc 4 ca un rezultat bun tinand seama de unele conditii speciale (accidentari, meciuri pierdute la limita, subiectivismul arbitrilor in jocul cu URSS), existand premize pentru o medalie la JO 1976.
În unanimitate se hotaraste ca in continuare profesorul CONSTANTIN POPESCU PILICĂ sa fie antrenor principal şi DAN BALASESCU secund.
Dupa CM jucatoarele raman la club (15 decembrie 1975 – 15 februarie 1976) pentru ultimele patru turnee din campionat planificate in ritmul jocurilor de la JO sub privirile tuturor antrenorilor.
În finalul acestor turnee intr-o sedinta cu toti antrenorii de la feminin se discuta şi se aproba planul de pregatire şi prin vot deschis se stabileste clasamentul pe posturi:
PORTARI: Lidia Stan 37 voturi, Elisabeta Ionescu 30, Viorica Ionica 20, Clara Bartok 10, Doina Copotz 8; EXTREMA STANGA: Cristina Petrovici 46, Maria Maghiari 32, Iuliana Hobincu 28, Emilia Munteanu 5; INTER STANGA: Magda Miclos 47, Irene Onacea 24, Victoria Amarandei 19, Georgeta Lacusta 14, Maria Serediuc 5; PIVOTI: Doina Furcoi 47, Rozalia Soos 41; CENTRU: Doina Cojocaru 43, Constanta Pitigoi 38, Darica Marcov 5; INTER DREAPTA: Simona Arghir 48, Niculina Iordache 31, Ana Stanisel (40 de ani) 13, Georgeta Andronache 2; EXTREMA DREAPTA: Maria Bosi 38, Nadire Ibadula 35. Au primit voturi 32 jucatoare din partea a 48 de antrenori.
De la 15 februarie 1976 pana la J.O. in iulie cele 22 de jucatoare retinute din 32 cu voturi au fost la dispozitia echipei nationale. Este o perioada deosebit de lunga, dar pregatirile speciale vor incepe doar peste o luna şi jumatate. Constatandu-se la majocitatea jucatoarelor un grad mare de uzura fizica şi psihica, un numar mare de accidentari intr-un sezon extrem de incarcat in care jucatoarele au sutinut 70 de meciuri din care 48 cu echipa NAŢIONALĂ şi 22 in campionat (fara cele de pregatire de la club), se hotaraste: un concediu total de 14 zile in continuare apoi un altul de 14 zile la Herculane exclusiv recuperare – tratamente şi din nou un concediu – liber de la lot şi de la club – alte 14 zile.
La 20 aprilie, cu exact 3 luni de zile inainte de JO se intra in pregatire centralizata in succesiunea de cicluri deja clasice şi la fete şi la baieti: 1. pregatire fizica la munte in aer liber – Poiana Brasov, 2. pregatire tehnico-tactica in sala – Brasov, 3. pregatire speciala, jocuri de verificare şi omogenizare – Ploiesti/Bucuresti şi 11 meciuri oficiale. Pentru prima etapa de verificari FRH invita doue echipe de club cu care vom juca cate trei jocuri.
1. TRIPLA CU DINAMO CHISINAU de fapt
selectionata Republicii
la
Antrenori: CONSTANTIN POPESCU PILICĂ- principal, DAN BĂLĂSESCU – secund.
2. TRIPLA CU ODEVO HLOHOVET
Cehoslovacia , la
Bucuresti 22-10. * 3 jocuri 3 victorii
Lotul se restrange de la 22 la 16 jucatoare cu care se ataca etapa finala de omogenizare şi pregatire a tacticilor speciale pentru fiecare adversar in parte.
3. TURNEUL DE LA NEUEBRANDEBURG 26 – 30 mai
1976 RDG
Rezultate: cu RDG 7-9 (2-6), cu RDG B 13-12 (6-5), cu URSS 9-13 (2-8), cu Norvegia 17-12 (6-5). * 4 jocuri 2 victorii 2 pierdute
Clasament:
1. URSS, 2. RDG, 3.
Formatia: IONESCU, IONICA, STAN – portari, ARGHIR 6 goluri, COJOCARU 4, MICLOS 4, FURCOI 2, SOOS 6, LUTAS 13, STANISEL, MAGHIARI, PITIGOI, LACUSTA, BOSI.
4. TROFEUL IUGOSLAVIEI 11-13 iunie 1976 Belgrad
Rezultate: cu U.R.S.S. 16-16 (9-8), cu Iugoslavia 15-15 (8-10), cu RF Germania 16-13 (7-8).
* 3 jocuri 1 victori 2 egaluri
Clasament:
1. URSS, 2.
Formatia: IONESCU, IONICA, STAN – portari, ARGHIR 9, COJOCARU 4, MICLOS 7, PITIGOI 5, FURCOI 2, SOOS 10, PETROVICI 3, BOSI 1, LUTAS, LACUSTA, COJOCARITA, MIHOC.
5. DUBLA CU URSS 18 şi 20 iunie 1976 la Bucuresti 16-17 (11-10) şi la Pitesti
(exact invers) 17-16 (8-9). * 2 jocuri 1 victorie 1 pierdut
Dupa o reteta
folosita frecvent la echipa de senioare, in ultima saptamana inainte de
plecare, lotul se retrage in linistea şi izolarea de la Snagov. Cateva
antrenamente in aer liber (fizic la Snagov) şi in sala la
6. DUBLA CU POLONIA 28 şi 30 iunie 1976 la Ploiesti 28-14 (16-5) şi la
Bucuresti 27-18 (12-8). * 2 jocuri 2 victorii
Palmares
pregatire pentru J.O. - 17 jocuri: 11 victorii, 3 egale, 3 pierdute.
7. JOCURILE OLIMPICE, Editia 21-a,
Editia I- handbal feminin; Ediţia III- handbal masculin
PARTICIPAREA LA
JOCURILE OLIMPICE ESTE PENTRU FIECARE SPORTIV SAU ANTRENOR O MARE şi PERMANENTA
SPERANTA A ÎNCUNUNARII CARIEREI, IAR CUCERIREA UNEI MEDALII ESTE VISUL SUPREM
AL TUTUROR.
În ziua de 6 ianuarie 1976 delegatia ROMANIEI- mai putin gimnastica şi handbalul masculin care au facut un ocol prin SUA pentru antrenamente şi intalniri de pregatire cu gazdele- au parcurs la bordul Boeing 374, fara escala in 11 ore distanta Bucuresti-Montreal. Sosind cu doua saptamani inainte de primul joc, ne realizam o acomodare progresiva cu fusul orar (7 ore diferenta), cu clima (caldura umeda), cu atmosfera satului olimpic (in conditiile şi rigorile lui) şi mai ales cu suprafata de joc- un covor de plastic- total necunoscuta pentru noi.
Vom constata in timp ca a existat şi reversul: o stare din ce in ce mai tensionata in asteptarea prelungita a „marilor batalii”, care punea in pericol tonusul psiho-fizic şi un anumit disconfort provocat de monotonia programului zilnic fiind oarecum blocati in Satul Olompic timp de aproape o luna de zile. „Sat” care era un adevarat „turn Babel”, cu 8000 de locuitorii, masati in doua blocuri de 20 şi 25 etaje unul „feminin” şi celalalt „masculin”.
Cele de mai sus şi lipsa de experienta şi informatii, ne-au scos oarecum din ritm şi din ”tabieturile” noastre, iar varful de forma atins poate prea devreme-la plecarea din tara- s-a tocit. Cu toate acestea sperantele pentru o medalie ramaneau intacte. La aceasta editie, prima pentru echipele feminine, Comitetul International Olimpic conditiona-se participarea a numai 6 echipe, care au format o singura serie jucand fiecare cu fiecare.
Absolut toti
chiar şi ultimul suporter mergeau pe un calcul simplu:
Este clar ca trebuia sa obtinem la aceste trei echipe minim o victorie pentru BRONZ, doua pentru ARGINT şi trei pentru AUR. Acest calcul- de altfel corect- s-a deovedit insa deosebit de periculos pentru concentrarea şi tonusul psihic pentru mentalitatea de invingator permanent treaza, destabilizate de o gandire fals linistitoare: „n-are nimic daca pierdem un joc şi nu-i dezastru nici la a doua infrangere pana la urma tot castigam noi un joc (la cele trei) şi implicit o medalie. Aici probabil gasim caderile”, de neexplicat renuntarile şi golurile primite in serie nu de putine ori.
EVOLUTIA ECHIPEI DE SENIOARE LA J.O.
1976-
1. ROMANIA-RDG 12-8(3-11) RII: 9-7
2. ROMANIA-URSS 8-14(3-6) RII: 5-8
3. ROMANIA-JAPONIA 21-20(13-11) RII: 8-6
4. ROMANIA-CANADA 17-11(8-5) RII: 9-6
5. ROMANIA-UNGARIA 15-20(6-10) RII: 9-10
Linie de clasament: 5 jocuri: 2 victorii, 3
pierdute. 73-73 golaveraj. Locul IV.
din orasul
Distanta de 165 Km. a fost parcursa in doar doua ore, excortati de masini şi motociclete ale politiei cu sirenele la maxim. Sosim cu aproape 3 ore inainte de joc şi iarasi asteptare prelungita. Desi echipa are la dispozitie o camera de odihna, timpul trece foarte greu şi emotiile se amplifica. Cu toata grija pentru a modela intreaga activitate dupa programul de la J.O. aceasta situatie nu a fost prevazuta.
Repriza I a fost pentru noi un esec dezolant, nimic nu a mers, parca eram inca la
odihna de dupa-amiaza, scorul
3-11 absolut nemaiintalnit in istoria echipei va marca tot parcursul nostru la
J.O. . Desi in minutul 3 MICLOS deschide scorul şi conducem cu 1-0,
imediat RICHTER egaleaza, urmeaza o serie neagra: 1-2, 1-3, 1-4; inscrie SOOS
din 7m. şi este 2-4 (minutul 7). Rezistam la acest scor trei minute cand
se rateaza egal de ambele parti, urmeaza insa o noua cadere de data aceasta
decisiva pana la incredibilul minus 8. Repriza a-II-a la inceput ne este in
continuare defavorabila, cadem intr-o groapa maxima minus 10 goluri,
7-17(minutul 42). Se repeta cate ceva din scenariul meciului de la C.M. 1975 la
De aici la acest 7-17 cu 8 minute inainte de final echipa se trezeste şi abia de acum va juca la adevarata ei valoare. Chiar dominam autoritar jocul şi este randul nostru sainscriem 5 goluri consecutiv, ajungem la 12-17 dar mult prea tarziu. În ultima secunda RICHTER care deschisese scorul, il inchide la 12-18.
Formatia: IONESCU, IONICA, SOOS 4 (2 din 7m), FURCOI 1, MICLOS 3, IORDACHE 1, COJOCARU, PETROVICI, HOBINCU, ARGHIR.
În ciuda acestui esec sperantele erau aproape intacte-cel putin declarativ- castigasem repriza a-II-a (9-7), dominasem clar jocul in final şi urma refrenul: „ne trebuie doar o victorie pentru o medalie şi pana la urma o luam noi”.
O gandire extrem de periculoasa fiindca este recunoscut faptul ca daca te multumesti cu putin şi nu te bati total pentru victorie de fiecare data risti sa obtii foarte putin sau nimic.
2. AL DOILEA JOC cu echipa URSS-ului, in ziua de 22 iulie 1976 ora 17.30 la MONTREAL in sala centrului CLAUDE ROBICARD. Arbitrii: VALCIC şi STAIANOVICI-Iugoslavia, scor: 8-14 (3-6) RII 5-8.
A fost un joc incrancenat, deosebit de dur, cu goluri putine dar cu un record de 91 de faulturi (37 ROM.-54 UNG.) in doar 50 de minute. Se juca două reprize a câte 25 minute.
Repriza I- inscriem noi chiar in primul atac, 1-0 MICLOS, imediat egaleaza din 7m. MAKARETZ 1-1, urmeaza 3 minute fara gol şi prin ARGHIR luam conducerea 2-1 (minut 5). Ramanem cu acest mic avantaj timp de 5 minute! Abia in minutul 11 egaleaza MAKARETZ 2-2 tot din 7m. şi vor prelua conducerea prin golul surpriza a lui TURCINA 2-4 (minut 16).
Alte trei minute fara gol şi MICLOS de la 10-11 micsoreaza diferenta 3-4, iar 3 minute pauza şi in replica tot de la mare distanta inscrie 3-5 MAKARETZ- cosmarul nostru din acest meci TATIANA MAKARETZ la 20 de ani, pentru noi „un colos” de 1.92m. şi 82 de kg., a fost marea surpriza a URSS-ului. Desi dupa golul al treilea am marcat-o om la om cu FURCOI, ea a reusit sa inscrie in total 7 goluri- cei drept excelent jucata de ZENAIDA TURCINA (sotia antrenorului TURCIN), apreciata ca cel mai bun conducator de joc al acelor timpuri.La pauza a fost 3-6, a mai inscris LITOSENKO pe fluierul final. Daca apararea poate primi un calificativ bun, chiar foarte bun, atacul a fost total ineficient cu un record negativ, doar trei goluri intr-o repriza. Începem bine repriza a-II-a: 4-6 FURCOI, 5-6 MICLOS şi 6-7 PITIGOI, avem sanse reale de a egala, dar ratam nepermis pe contratac, şi in aceasi faza primim un gol usor. Se accidenteaza PETRUTA COJOCARU, este eliminata MICLOS şi luam gol imediat, dupa care urmeaza o cadere totala. De la acel 6-7 noi nu am mai inscris nici un gol timp de 13 minute şi ajungem la 6-12 (minut 43), prea mare diferenta pentru a mai spera ceva. Revenim doar sa oprim avalansa de goluri şi pe ultimele 7 minute facem un 2-2, pentru un final de 8-14.
Formatia: IONICA, IONESCU, MICLOS 3, ARGHIR 2, PETROVICI 1, PITIGOI 1, FURCOI 1, COJOCARU, IORDACHE, MAGHIARI, BOSI, LASKOVIC
3. AL TREILEA JOC CU JAPONIA in ziua de 24 iulie, ora 17.30- la MONTREAL, sala PEPS Universite Laval. Arbitrii: Rikard şi Iskeri – Suedia, scor: 21-20 (13-11) RII 8-6.
A fost un joc frumos, deschis-spectaculos cu multe goluri in care diferenta de valoare era evidenta. Sunt menajate PETROVICI şi FURCOI, usor accidentate şi au jucat toate cele trecute pe foaie – erau siguri de victorie şi in clasament golaverajul nu conta.
Am condus permanent cu 3-5 goluri dar in final au fost ceva emotii pe eliminarea lui BOSI (2 minute plus 7m.) şi a lui ARGHIR (5 minute- se acorda dupa prima de 2 minute), dar vom tine ceva mai mult mingea castingand la un gol: 21-20.
Formatia: IONESCU, IONICA, ARGHIR 5, IORDACHE 3, MICLOS, 3, BOSI 4, HOBINCU 2, SOOS 2, LACUSTA 2, PITIGOI, COJOCARU, LASKOVIC
4. AL PATRULEA JOC CU CANADA, in
ziua de 26 iulie, ora 17.30 la
Tinerele jucatoare ale echipei Canadei nu au putut pune probleme, dar şi asa a fost evident ca ceva nu mergea, mai putin in aparare şi mai mult in atac.
Formatia: IONESCU, IONICA, FURCOI 4, BOSI 3, LASKOVIC 3, LACUSTA 2, IORDACHE 2, PETROVICI 1, HOBINCU 1, COJOCARU 1, PITIGOI, MICLOS
5. AL CINCELEA JOC
CU UNGARIA, in ziua de 28 iulie ora 13.15 la
Repriza I- tensiunea şi emotiile depasesc cotele normale şi timp de 4 minute nu se inscrie nici un gol. Dar din acest minut ele vin in serie, mai intai pentru Ungaria: CLARA CSIK şi marea lor vedeta AMALIA STERBINSZKI vor inscrie 3 goluri in 3 minute şi este 0-3 (minut 8).
Este randul nostru cu PETROVICI, BOSI şi ARGHIR mai apoi SOOS sa ajungem la 4-6(minutul 18). În ultimele 7 minute din prima repriza, desi in teren jocul este egal, echipa maghiara se distanteaza la 4 goluri, 6-10 in final, beneficiind de doua lovituri de la 7m. şi de ratarile noastre exasperante chiar in situatii de unu la unu doar cu portarul in fata.
Repriza a-II-a- a fost dupa parerea multor specialisti cea mai frumoasa şi mai disputata din intreg turneul. Nemaiavand nimic de perdut la acest scor fetele noastre au jucat din ce in ce mai bine avand perioade intregi de diminuare. Diferenta a fost in primul rand la portari net in favoarea lui BUJDOSI (30 de ani) cu o experienta şi valoare net superioara mai tinerelor noastre potrivite IONESCU (23 ANI) şi IONICA (21 ani).
A fost apoi lupta gigantilor la noi MIKLOS ILIEŞ – 1,82m. la Ungaria TOTH HARSANI – 1,94, care a fost aproape egala. Plusul categoric l-a adus STREBINSZKI un conducator de joc de mare clasa şi cu o foarte buna eficacitate (5 goluri), in timp ce noi, in criza de specialiste pe acest post, am improvizat cu PETRUTA COJOCARU, un foarte bun intern de altfel.
Formatia: IONESCU, IONICA, MIKLOS 5, BOSI 4, SOOS 3 (2 din 7m.), ARGHIR 2, PETROVICI 1, FURCOI, LACUSTA, IORDACHE, PITIGOI, COJOCARU.
CLASAMENT FINAL J.O. 1976- MONTREAL- feminin: 1.URSS 10 pt.; 2.RDG 7 pt.; 3.
Ungaria 7 pt.; 4.
Formatia: ELISABETA IONESCU-23 ani, portar; VIORICA IONICA-21 ani, portar 5 jocuri; SIMONA ARGHIR SANDU-27 ani, 5 jocuri/9 goluri; PETRUTA DOINA COJOCARU-28 ani, 5 jocuri; DOINA FURCOI-SOLOMONOV-31 ani, 4 jocuri/6 goluri; ROZALIA SOOS-4 jocuri/10 goluri; CRISTINA METZENRAT PETROVICI-26 ani, 4 jocuri/1 gol; MAGDA MICLOS-ILIES-28 ani, 4 jocuri/6 goluri; MARIA BOSI-IGOROV-22 ani, 5 jocuri/13 goluri; GEORGETA LACUSTA-MANOLESCU-21 ani, 4 jocuri/4 goluri; IULIANA HOBINCU-22 ani, 4 jocuri/3 goluri.
Antrenori:
CONSTANTIN POPESCU PILICĂ-
principal; DAN BĂLĂŞESCU-secund.
În pregatire au
mai facut parte din lotul olompic, dar nu au facut deplasarea in
Cu acest loc 4,
langa podium, care a adus pentru
Ea şi-a făcut pe deplin datoria şi se poate retrage onorabil la fel cum s-a intamplat in 1965 cu GENERATIA DE AUR – medalii de aur la C.M. 1956, 1960, 1962.
Se retrage prin
demisie de onoare – ratarea unei medalii – şi antrenorul principal şi
uneori singur al celor doua generatii, partas la succesele (3 titluri de CM
1956, 1960, 1962 şi unul de vicecampion in 1973) şi esecurile echipei
nationale a senioarelor timp de 16 ani, CONSTANTIN POPESCU PILICĂ, primul
antrenor emerit al handbalului romanesc-1960. Secundul DAN
BĂLĂŞESCU rămâne în
ECHIPA NAŢIONALĂ A SENIORILOR a avut un lung şi foarte greu sezon international la finele caruia se va afla in fata unui examen major, Jocurile Olimpice de la Montreal (iulie 1976).
Raspunderile şi obligatiile erau deosebite, echipa aflandu-se in varf de performante: campioni mondiali in 1970, 1974, bronz la JO 1972 şi in mod normal nu putea avea alt obiectiv decat o medalie de aur la JO, care lipsea din panoplia de onoare a handbalului romanesc.
Lotul largit cu care se ataca la 2 iunie 1975 lunga campanie pentru „aur la JO” a cuprins numai putin de 33 de jucatori din care au fost solicitati pana in final la prima echipa numai 21, ceilalti au format lotul B sau au jucat la tineret.
Pregatirea a fost structurata pe patru etape a cate 2 luni – activitate centralizata – cu sute de antrenamente şi zeci de meciuri de antrenament sau verificare pe parcursul cumulat a peste 8 luni din totalul posibil de 12. Era un record chiar şi pentru noi care in acele timpuri apelam la cantonamente lungi şi foarte lungi.
În perioada de vara (iunie – august 1975) pregatirea incepe cu suita deja clasica: a. 14 zile la mare – Mamaia 1-15 iunie; b. 14 zile la munte – Poiana Brasov 16-30 iunie, care constituiau pregatirea de baza cu accent pana la 75 % pe pregatirea fizica, urmata de c. pregatirea speciala de sala la Brasov, Ploiesti şi Bucuresti care includea şi jocurile de pregatire şi verificare.
1. DUBLA CU UNGARIA a fost verificarea de start la Ploiesti 13 iulie scor 21-13 (14-6) şi la Bacău 15 iulie 15-14 (8-2), meciuri foarte tari pentru inceput de sezon dar care s-au dovedit a fi deosebit de edificatoare asupra stadiului de pregatire şi a valorii jucatorilor. * 2 jocuri 2 victorii
Formatia: CORNEL PENU, STEFAN ORBAN, GABRIEL KICSID, GHIŢĂ LICU, MIRCEA STEF, RADU VOINA, ROLAND GUNESCH, CEZAR DRĂGĂNIŢĂ, STEFAN BIRTALAN, ADRIAN COSMA, CONSTANTIN TUDOSIE, WERNER STOCKL, MIRCEA GRABOVSCHI, ION TASE, CONSTANTIN ODAIE.
2. TROFEUL CARPAŢI este programat şi in acest an la inceputul pregatirilor, exact cu un an inaintea Jocurilor Olimpice. Fara Cristian GAŢU, invoit …..…si Stefan Birtalan (accidentat), ne clasam pe primul loc desi pierdem la RDG, care iata si-a implinit visul unei revanse dupa atatea esecuri din 1961 pana astazi.
TROFEUL CARPAŢI,
Editia a 15-a Bucuresti –
Rezultate: cu U.R.S.S. 21-19 (9-10), cu Iugoslavia 26-23 (14-11), cu RDG 17-18 (9-10). * 3 jocuri 2 victorii 1 pierdut
Clasament:
1.
De subliniat
faptul ca la ultimul CM (1974 in RDG), clasamentul la varf a fost aproape identic,
iar echipele veneau intotdeauna cu cea mai buna formatie ceea ce dovedeste ca
Trofeul CARPAŢI a fost ani buni cel mai important turneu international de
pregatire alaturi de turneele de la
Formatia – Romania A: PENU, ORBAN – portari, COSMA (11 goluri total), KICSID (19), TASE (2), LICU (9), VOINA (7), GUNESCH (1), DRĂGĂNIŢĂ (1), TUDOSIE (18), STOCKL (9), GRABOVSCHI (6).
Antrenori: NICULAE NEDEFF, OPREA VLASE.
România B: NICOLAE MUNTEANU, MARIAN VASILACHE – portari, MIHAI MIRONIUC (20), IOSIF BOROS (7), DAN MARIN (3), LAURENTIU ROSU (3), SORIN BAICAN (3), CONSTANTIN HORNEA (4), PAUL MATEI (19), IOSIF OROS (3), LUCIAN VASILACHE (1), ADRIAN MINTICI, VICTOR NEAGU (2).
Antrenori: EUGEN TROFIN, MIAHI PINTEA.
3. CUPA RASCOALEI SLOVACE 10-15august 1975, disputata in orasele Tarnava şi Martin a fost abordata cu o combinata a echipelor A şi B de la Trofeul CARPAŢI. Rezultatul a fost pentru mult intinerita echipa NAŢIONALĂ un merituos loc 2, inaintea echipelor RDG (12-10), Polonia (17-15) şi Cehoslovacia B (18-15), cu o singura infrangere la un gol (14-15) de la gazde. * 4 jocuri 3 victorii 1 pierdut
Clasament:
1. Cehoslovacia, 2.
Formatia: PENU, MARIAN VASILACHE – portari, LICU (21), COSMA (11), GUNESCH (4), MIRCEA STEF (5), MIRCEA GRABOVSCHI (4), DAN MARIN (2), ION TASE (5), CONSTANTIN ODAIE (2), MIHAI MIRONIUC (5).
Dupa 15 august 1975 pana spre finele lui octombrie sportivii sunt la dispozitia cluburilor pentru pregatire şi campionat, Divizia A, care s-a desfasurat numai in turnee de sala cu 3 sau 5 jocuri ca un sprijin in plus pentru pregatirea nationalei in regim de jocuri ca la CM şi JO.
Pregatirea in perioada de iarna 1975-1976 s-a concentrat in patru etape mai scurte de doar 7-8 zile finalizate cu jocuri internationale.
4. DUBLA CU RFG in 7 şi 9 noiembrie la EPPENHEIM 15-15 (8-8) şi SAARBRUKEN 17-13 (10-6), reuneste pentru prima oara in acest sezon echipa cea mare in totalitate cu Gaţu refacut psihic şi fizic şi Birtalan recuperat dupa o accidentare in recidiva. * 2 jocuri 1 victorie 1 egal .
Formatia: PENU, ORBAN, KICSID (9 gol), GAŢU (3), BIRTALAN (2), COSMA (6), TUDOSIE (5), VOINEA (2), GRABOVSCHI (3), TASE (1)
Antrenori: NICULAE NEDEFF, OPREA VLASE.
5. DUBLA CU BULGARIA la Loveci in 20 şi 21 noiembrie rezultat 30-22 (15-9) şi 26-25 (13-10), a fost abordata cu aceeasi echipa. * 2 jocuri 2 victorii
6. DUBLA CU RDG in 29 şi 30 noiembrie la Cottbus 16-17 (10-8) şi la Berlin 16-19 (8-9), ne aseza cu picioarele pe pamant. Doua infrangeri dupa atatea victorii in serie ne-a demonstrat ca nu avem voie sa slabim duritatea pregatirilor. * 2 jocuri 2 pierdute.
7. TURNEUL DE TIBILISI – URSS , in 2-7 decembrie 1975, il abordam tot cu prima echipa dar lucrurile nu merg perfect, echipa pare in scadere de forma, poate şi oboseala in acest final de sezon competitional foarte incarcat.
Rezultate:
Clasament:
1. URSS, 2. Iugoslavia, 3. Polonia, 4.
Formatia: PENU (1gol), ORBAN, GAŢU (7), LICU (5)., DRĂGĂNIŢĂ (4), VOINA (6), TASE (5), BIRTALAN (20), COSMA (12), TUDOSIE (2), STEF (8), BOTA (4), GRABOVSCHI (10), FOLKER.
Din 8 decembrie
1975 pana la 1 februarie 1976 pregatirile la club, sarbatorile şi ultimele
3 turnee din campionat la
STARTUL ultimei perioade de pregatire se da la 8 februarie 1976 cu o sedinta tehnica şi festiva cu ambele loturi, fiindca pentru prima oara (din pacate şi ultima) echipa feminina cat şi cea masculina erau calificate şi participau impreuna la JO. La aceasta sedinta au participat toate personalitatile, la nivel inalt, de partid şi de stat responsabile cu sportul, conducerea UCFS, Biroul Federal, presa, TV şi bineanteles cele doua echipe cu tehnicienii respectivi.
Încurajari, mobilizari, angajamente, motivatii: locul I Skoda, locul II Varburg şi III Trabant, dar şi decoratii, facilitati, etc. A urmat din nou o pregatire la munte de 10 zile de data aceasta la Poiana Brasov in aer liber şi la Brasov in sala şi apoi seria jocurilor internationale.
8. DUBLA CU SPANIA in 24 şi 25 februarie 1976 la Ploiesti 27-20 (16-7) şi la Bucuresti 25-21 (11-11), reuneste atat pe consacratii Penu, GAŢU, Birtalan, Cosma, Stockl, Licu, Voina, GRABOVSCHI, Folker şi GUNESCH, dar şi mai tinerii Ioan PalcO, Stefan Orbnan, Mircea Stef, Cezar DRĂGĂNIŢĂ, Nicolae Munteanu, Constantin Hornea, Ervin Schmidt. * 2 jocuri 2 victorii
9. DUBLA CU UNGARIA in 27 şi 29 februarie 1976 la Miskolc, 14-22 !! (9-9) şi la Szolnok 27-17 (11-6), in primul joc conducem de la inceput dar ne descurcam din ce in ce mai greu in fata apararii extrem de darze şi dure a ungurilor – seniorii se cam fereau de accidentari. Aruncam in lupta tineretul dar nu reusim sa evitam dezastrul. În jocul al doilea intram cu prima formatie care se angajeaza total şi reusim sa castigam detasat la 10 goluri. * 2 jocuri 1 victorie 1 pierdut
10. TROFEUL CARPAŢI Editia a 16-a 12-16 martie 1976, la Baia Mare, incheie aceasta etapa ca o verificare decisiva şi o ultima selectie pentru fixarea lotului restrans care va intra in pregatirea finala.
Rezultate:
ROMANIA B cu
Clasament:
1.
Romania A: PENU, ORBAN, GAŢU (7gol), LICU (16), RADU VOINA (20), BIRTALAN (11), MIHAI MIRONIUC (2), CEZAR DRĂGĂNIŢĂ (11), ION PALKO (6), STEF (2), GUNESCH (1), CONSTANTIN HORNEA, GRABOVSCHI (11)
Antrenori: MICOLAE NEDEF, OPREA VLASE.
Romania B: NICOLAE MUNTEANU, VASILE MARGHIDAN, KICSID (10), DAN PETRU (2), STOCKL (7), IOSIF BOROS (3), FOLKER (20), GRISA CHELI (6), PAUL MATEI (7), STEFAN DEACU (4), ERWIN SCHMIDT (7), VIOREL CROITORU (8), MIRCEA BEDIVAN (1)
Ultima etapa de pregatire incepe pentru cei 16 jucatori retinuti din 26 care au participat la Trofeu, dupa doar 5 zile de concediu şi va depasi orice record de activitate centralizata la baieti – peste trei luni de zile.
Cu ocazia Trofeului CARPAŢI erau chemati in orasul respectiv toti antrenorii din Diviziile A şi B şi de la Cluburile Scolare şi Scolile Sportive de Elevi, pentru un curs de specializare. Dimineata lectii teoretice, dupa-amiaza vizionare jocuri şi seara discutii şi analize foarte critice privind evolutia echipelor nationale.Dupa o analiza in plenul tuturor acestor antrenori, privind activitatea de la echipa NAŢIONALĂ, planul de pregatire este acum din nou repus in discutie şi este aprobat in varianta reluari ciclului nostriu clasic. De asemenea se valideaza şi componenta lotului restrans. Dupa un miniconcediu de 7 zile urmeaza: doua saptamani la Baile Felix (tratament, recuperare, refacere – individualizat) şi alte doua la Mamaia (readaptare progresiva la efort, tratament in cazuri deosebite) şi in fine de la 10 mai se intra in faza pregatirilor speciale şi a jocurilor de omogenizare şi fixare a tacticilor speciale.
11. MARELE TURNEU INTERNAŢIONAL AL
SPANIEI Barcelona 18-23 mai 1976, aduce in prim plan disputa din ce in
ce mai apriga cu echipa URSS-ului. Dupa ce ani de zile i-am dominat categoric
acum se apropiau periculos. La
Rezultate: cu Spania 15-14 (8-8), cu Elvetia 26-19 (12-9), cu Polonia 24-23 (13-14), cu U.R.S.S. 16-16 (9-8) şi locul II la egalitate de puncte dar cu un golaveraj mai slab. * 4 jocuri 3 victorii 1 egal
Clasament:
1. URSS, 2.
Echipa noastra isi revenea la forma ei care a consacrat-o.
EXTREM de interesant este faptul ca la JO din iulie clasamentul pe medalii va fi acelasi ca acum in mai.
1. Aur – URSS,
2. Argint –
Formatia: PENU, ORBAN, GAŢU, LICU, VOINA, DRĂGĂNIŢĂ, BIRTALAN, COSMA, KICSID, STEF, GRABOVSCHI, STOCKL, TUDOSIE, PALKO.
Antrenori: NICULAE NEDEFF, OPREA VLASE.
12. TROFEUL IUGOSLAVIA la Nis 1-6 iunie, reuneste cam aceleasi echipe plus bineanteles gazdele o alta echipa pretendenta la medalii. Meciurile au fost de un inalt nivel tehnic disputate cu o incrancenare deosebita in fata a peste 6000 de spectatori patimasi, care au umplut pana la refuz sala in fiecare zi. A fost pentru toti ultima verificare inaintea JO.
Rezultate:
Locul I in competitie şi de subliniat victoria asupra URSS-ului dar şi infrangerea cu Polonia, care de regula nu ne facea probleme.
Lotul acelasi din Spania la care se adauga Nicolae Munteanu, care pentru a avea jocuri efective participase ca titular in echipa B pana acum.
Pregatirile se apropiau de final, in criza de adversari acceptam invitatia de la Moscova pentru doua jocuri, desi antrenorii nu erau chiar entuziastmati, dar era greu sa refuzi pe marele nostru vecin de la rasarit. Ulterior s-a dovedit ca ideea a fost cel putin neinspirata. Nu era problema rezultatelor 23-23 şi 16-17, care erau chiar bune tinand seama ca arbitriui locali au facut eforturi mari sati ajute compatriotii, dar deja furnizam prea multe informatii viitorilor nostri adversari şi din pacate asta va conta foarte mult in competitie. * 2 jocuri 1 egal 1 pierdut
Echipa masculina
a plecat spre Montral ceva mai devreme, separat de delegatia Romaniei,
raspunzandu-le invitatiei din SUA pentru doua jocuri. A fost primul turneu
peste ocean al handbalului Romanesc şi in mod normal am consemnat doua
victorii. 25-17 (16-9) in 9 iulie 1976 la
Baietii sosesc
in satul olimpic cu o stare de spirit optimista favorabila unei mari
performante bazata in mod real pe victorii la principalii favoriti. În plus in
perioada de pregatire şi adaptare de aproape doua saptamani la
Am mai jucat un meci cu foarte tanara echipa a Canadei, pregatita şi condusa de antrenorul Eugen Trofin, bineanteles a fost o victorie la scor. * 2 jocuri 2 victorii
În perioada de pregatire pentru JO iulie 1975 – iulie 1976 echipa noastra a avut urmatorul palmares international: * 41 jocuri 28 victorii 4 egaluri 9 pierdute.
Evolutia echipei Romaniei la cea de-a
27-a editie a Jocurilor Olimpice
REZULTATE Grupa Preliminara
B
1.
2.
3.
4.
Finala Mare pentru locul I-II
5.
Linie clasament - 6 jocuri: 4 victorii, 1 egal, 1 pierdut.
A sasea echipa
din grupa noastra,
1. Primul joc: cu Ungaria la MONTREAL, sala Claude Robilard, 18 iulie 1976, ora 20.30, arbitrii iugoslavii Valcic şi Stoianovici, scor 23-18 (13-8).
VICTORIE CLARA – dupa un inceput ezitant incarcat de emotiile unei competitii la nivel maxim, dominam jocul conducand la 3-5 goluri cu exceptia unei perioade de 7-8 minute in repriza a 2-a. Primul gol in primul atac 0-1 Buday, egalam imediat 1-1 GRABOVSCHI, urmeaza 3-4 atacuri fara gol şi in minutul 5 suntem din nou condusi 1-2 de acelasi Buday dar a fost ultima oara, egalam 2-2 GRABOVSCHI şi luam conducerea 3-2 Cosma, in continuare 4-2 Licu, 5-2 Voina, 7-4 GAŢU şi de aici punem stapanire pe joc cu o serie de 6 goluri, 3 Birtalan (2 din 7m) şi cate un gol Licu, Cosma şi Kicsid.
La pauza avem un avans de 5 goluri pe care il vom mentine pana in final, cu toate ca in minutul 49, ungurii se apropiasera la 2 puncte, profitand şi de faptul ca din 10 minute aproape 7 am jucat in inferioritate (Licu 2 minute şi Birtalan 5 minute, in anii 70’ exista şi eliminare de cinci minute progresiva dupa prima de 2 minute sau direct in cazuri foarte grave). În ultima parte a jocului am jucat chiar in stil de campioni mondiali avand avantaj şi de 6-7 puncte.
2. Al doilea joc: cu SUA, la MONTREAL, sala Peps Universite Laval, 20 iulie 1976 ora 19.00, arbitrii Rodil şi Olson din Danemarca, scor 32-19 (16-8).
Diferenta mare
fata de cele doua intalniri amicale pe care echipa noastra le-a sustinut in
drum spre
3. Al treilea joc: cu Cehoslovacia, la Sherbrooke, la km de Montreal, sala Palais du Sport, ora 19.00, arbitrii Rodil şi Olson din Danemarca, scor 19-19 (13-10).
Meciul şi evolutia scorului a fost in mare asemanator celui cu Ungaria, şi in special primele 10 minute. La fel ca atunci adversarii nostri deschid scorul 0-1, chiar in primul atac, imediat egalam 1-1 Licu, suntem din nou condusi 1-2 (7m) şi egalam Birtalan (7m), minutul 5, scor 2-2.
Urmeaza o serie de ratari de ambele parti in care se evidentiaza cu brio in poarta Penu. Abia in minutul 10 luam conducerea cu 3-2 GRABOVSCHI, imediat egalati 3-3, luam conducerea in acelasi minut cu 4-3. La fel ca in meciul cu Ungaria de aici stapanim total jocul şi vom conduce permanent cu 3-4 goluri, la pauza 13-10 (cu Ungaria fusese 13-8).
Începem in forta repriza a doua 14-10 GRABOVSCHI, 15-11 Birtalan şi 16-13 GAŢU in minutul 40. De aici urmeaza cele 10 minute de joc mai slab (la fel ca in jocul cu Ungaria), cehii marcheaza mai strict şi mai dur pe GAŢU care facea tot jocul in atac şi ies in forta pana la 9-12 m la tragatorii nostri Birtalan şi GRABOVSCHI.
Vom trece prin momente grele, suntem egalati la 16 şi chiar condusi 16-17, dar GAŢU egaleaza 17-17 şi Stockl ne aduce din nou la conducere 18-17, surprinzator cehul Satrapa inscrie unicul sau gol, 18-18, din nou o executie de maestru a lui Cristi GAŢU şi este 19-18 şi speram sa fie chiar golul victoriei. Tinem de minge la maxim, am avut şi atacuri de 2 minute – nu exista sanctiunea cu joc pasiv.
A fost un final de infern in care timp de 7 sapte minute nu s-a inscris decat un singur gol (jucau echipe cu 6 titluri de CM la activ) şi a fost sa fie al cehilor, 19-19 scor final. Numai conteaza ca cinci din cele 7 minute am jucat in inferioritate (Licu 5 minute) şi nici ca acel unic gol al cehilor a fost un 7 m discutabil (cum mai fusesera alte 7-8 neacordate) şi nici faptul ca apararea lor nu a fost decat un lant de faulturi, important a fost ca noi nu am dat nici un gol in 7 minute.
4. Al patrulea joc: cu Polonia, 26 iulie 1976, la Montral, sala Peps Universite Laval, ora 20.30, arbitrii Richel şi Tetes Germania, scor 17-15 (8-6).
Începutul reprizei I este enervant de similar cu cel al jocurilor anterioare (Ungaria şi Cehoslovacia).
Minutul 1 scor 0-1, minutul 2 egaleaza Birtalan 1-1, eliminat GRABOVSCHI 1-2, egalam 2-2 Cosma, iar o pauza fara gol şi abia in minutul 11 dupa ce suntem condusi cu 2-3, egalam din nou 3-3. De aici scenariul se schimba, polonezii conduc şi noi egalam la 4-4 şi 5-5, trecem la conducere 6-5 Birtalan cu un sut bomba de la 12 m şi 7-5 GAŢU cu un procedeu cu totul special, eliminat Voina şi 7-6, intra Voina şi inscrie pentru scorul pauzei 8-6.
Egalati la inceputul reprizei a doua 8-8 şi chiar condusi 8-9 minutul 35, revenim frumos 9-9 Birtalan, 10-9 Stockl şi 11-9 GRABOVSCHI minutul 42. Ne-am linistit prea devreme pentru ca in 5 minute polonezii egaleaza 12-12 prin acelasi Klempel, golgeterul lor. Ne distantam din nou la doua goluri 13-12 Birtalan (7m) şi 14-12 Licu de pe pivot. În continuare mentinem 10 minute aceasta diferenta de doua puncte, in final insa polonezii vin la 16-15, dar Stockl inscrie in ultimele secunde pentru 17-15.
Ne clasam pe primul loc in grupa B obtinand dreptul de a disputa finala mare cu echipa URSS-ului, castiogatoare a grupei A la mare lupta cu Germania şi Iugoslavia cu acelasi numar de puncte 8, departajate la golaveraj.
Clasament
Grupa A: 1 URSS 8p. golaveraj 111-77, 2.
Clasament Grupa B: 1. ROMANIA 7p., 2. Polonia 6p., 3. Ungaria 4p., 4. Cehoslovacia 3p., 5. SUA 0p., 6. Tunisia – neprezentare
Înaintea acestei
finale, in echipa dar şi in jurul ei, chiar şi in opinia publica era
o atmosfera optimista, poate exagerata, consolidata odata cu fiecare victorie.
Palamaresul direct cu URSS-ul ne era usor favorabil. În sezonul 75’ - 76’ am
sustinut 7 intalnitri cu echipa URSS-ului, toate cu prima formatie de ambele
parti, poate a fost prea mult. Linie de clasament 3 victorii, 2 egaluri, 2
infrangeri, golaveraj pozitiv 144-133. De infrangeri cam uitasem, mai
tonifiante şi mai proaspete erau victoria de la Belgrad 20-15, egalul cat
o victorie de al Moscova şi mai ales scorul categoric 28-20 intr-un joc de
pregatire chiar la
FINALA MARE a Jocurilor Olimpice din
1976 – la handbal masculin ROMANIA – URSS s-a desfasurat in ziua de 28
iulie, ora 20.15 in marea sala MONTREAL FORUM in fata a peste 3000 de
spectatori. Arbitrii: Reichel şi Tetems din
La fel ca in toate jocurile de pana acum (mai putin cel cu SUA), adversarul deschide scorul: 0-1 in minutul 3 şi din 7m conduc chiar cu 2-0 (minutul 5). Deocamdata nimeni nu se alarmeaza prea mult mai ales ca Licu inscrie 1-2 şi nici la 1-3, mai ales ca Birtalan inscrie de doua ori şi in minutul 13 este 3-4. De aici ar fi urmat conform scenariilor din jocurile cu Ungaria, Polonia şi Cehoslovacia sa egalam apoi sa preluam conducerea pana in final. Scenariul va fi insa cu totul altul, am putea spune chiar „de groaza” pentru noi. Între minutele 10 – 28 primim 6 goluri şi inscriem doar unu, de la 3-4 ajungem la 4-10. O diferenta de – 6 goluri era mult prea mare pentru o finala şi astfel s-a decis invingatorul inca din prima repriza. Echipa URSS-ului era parca alta, fata de jocurile anterioare, motivati foarte puternic s-au angajat intr-o batalie pe viata şi pe moarte jucand total distructiv cu o duritate peste limita. Fizic, domină, sunt poate “prea proaspeţi”?. Categorii am jucat pre multe amicale cu ei.
S-a vazut clar ca si-au luat masuri speciale cunoscandu-ne perfect. „Uriasii” lor de peste doi metrii au facut un zid de beton retrasi pe semicerc au blocat totul, ajungand cu bratele mult peste trei metrii, baraj aproape de netrecut de interii nostri, dovada Birtalan un singur gol din actiune, GRABOVSCHI 3, iar Kicsid şi GUNESCH nici unul.
La extreme se aparau avansat pana la centru, Tudosie sau Cosma erau pe rand scosi in tribuna, obligand atacul sa „curga” in centru aglomerand neproductiv. Era vestita „palnie” ruseasca.
Dar decisiv pentru dezechilibrarea atacului nostru a fost marcajul sever, mai bine zis brutal la Cristi GaŢu principalul conducator de joc, care conducea cu maiestrie atacul, cu fente în cascadă, angajând cu arteficii tehnice, neprevăzute. În ultimele trei minute ale primei reprize dominam categoric inscriind doua goluri prin GRABOVSCHI şi ratand pe al treilea un 7m incercat de Gaţu, fara a primi vreun gol, reducand astfel diferenta la – patru la pauza (6-10) şi sperantele noastre renasc. Din pacate la reluarea jocului suntem ceva mai relaxati in aparare şi intr-un minut şi jumatate suntem din nou condusi cu 6 goluri (6-12). De aici din minutul 33 echipa noastra „se trezeste” şi joaca din ce in ce mai bine – nu mai aveam nimic de pierdut – atacul este de aceasta data colectiv şi combinativ asezat cu multa rabdare, iar in aparare, baietii sunt mai concentrati şi mai rai. În trei minute cu doua goluri consecutive Licu de pe semicerc ajungem la – patru (8-12) in minutul 37. În continuare insa apararea nu rezista şi rusii se duc la 8-14, cu doua aruncari de la 7m. Nu reusim sa gasim solutii de ai contra pe Maximov (4 goluri) şi mai ales pe Gassy (6 goluri). Pentru a 5 şi a 6-a oara suntem la acea blestemata diferenta de – sase care ne macina elanul 10-16 şi 11-17 in minutul 57. Ultimele sase minute ne apartin ca joc dar nu reusim decat sa recuperam doua goluri şi sa ajungem la diferenta de la pauza – patru.
Scor final 15-19, repriza a doua 9-9. Pierdem medalia de aur dar ne rămâne cea de argint.
Clasament:
1. URSS, 2. ROMANIA, 3. Polonia, 4. RF Germania, 5. Iugoslavia, 6. Ungaria, 7.
Cehoslovacia, 8. Danemarca, 9. Japonia, 10. SUA, 11.
Jucatori: CORNEL PENU 30 ani, Dinamo Bucuresti, portar, debut international 1956, jocuri internationale 191, goluri 3, 5 jocuri – 0 goluri la JO; CRISTIAN GAŢU 30 ani, Steaua Bucuresti, centru, debut 1964, jocuri internationale 147, goluri 203, 5 jocuri – 8 goluri la JO, capitanul echipei; GHIŢĂ LICU 31 ani, Dinamo Bucuresti, pivot, dedut 1966, jocuri int. 164, goluri 274, 5 jocuri – 13 goluri JO; STEFAN BIRTALAN 28 ani, Steaua Bucuresti, inter dreapta, debut 1967, jocuri int. 113, goluri 398, 5 jocuri – 32 goluri JO; ADRIAN COSMA 26 ani, Dinamo Bucuresti, extrema stanga, debut 1967, jocuri int. 87, goluri 160, 5 jocuri – 11 goluri JO; MIRCEA GRABOVSCHI 24 ani, Dinamo Bucuresti, inter dreapta, debut 1966, jocuri int. 162, goluri 442, 5 jocuri – 15 goluri JO; RADU VOINA 26 ani, Steaua Bucuresti, centru-extrema stanga, debut 1968, jocuri int. 111, goluri 202, 5 jocuri – 5 goluri JO; ALEXANDRU FOLKER 20 ani, Poli Timişoara, inter stanga-dreapta, debut 1973, jocuri int. 5, goluri 10, 5 jocuri – 4 goluri JO; CEZAR DRĂGĂNIŢĂ 22 ani, Steaua Bucuresti, extrema dreapta, debut 1971, jocuri int. 35, goluri 28, 3 jocuri – 1 gol JO; WERNER STOCKL 24 ani. Steaua Bucuresti, pivot, debut 1969, jocuri int. 84, goluri 105, 5 jocuri – 6 goluri JO; GAVRIL KICSID 28 ani, Steaua Bucuresti, inter stanga, debut 1966, jocuri int. 162, goluri 442, 4 jocuri – 4 goluri JO; CONSTANTIN TUDOSIE 26 ani, Steaua Bucuresti, extrema stanga, debut 1968, jocuri int. 76, goluri 167, 5 jocuri – 4 goluri JO; ROLAND GUNESCH 32 ani, Poli Timişoara, inter stanga, debut 1965, jocuri int. 157, goluri 148, 3 jocuri JO; NICOLAE MUNTEANU 24 ani, Steaua Bucuresti, portar, debut 1969, jocuri int. 8, 5 jocuri JO.
Antrenori: OPREA VLASE, NICULAE NEDEFF.
Consilier in pregatire: IOAN KUNST GHERMANESCU.
Medic: CONSTANTIN SERPE. Metodist: MIHAI COJOCARU.
GOLGETERUL acestei ediţii a J.O. a
fost ŞTEFAN BIRTALAN cu 32 de goluri.
În pregatire (1975-1976) au mai fost in lotul olinmpic şi verificati in meciuri internationale, dar nu au facut deplasarea lotul fiind limitat la 14 jucatori: STEFAN ORBAN, LUCIAN VASILACHE – portari, MIRCEA STEF, CONSTANTIN ODAIE, ION TASE, PAUL MATEI, AUREL NEAGU, CONSTANTIN HORNEA, SEBASTIAN BOTA, MIHAI MIRIONIUC.
În apropierea imediata a echipei in pregatire şi competitii a fost permanent LUCIAN GRIGORESCU marele om de handbal, secretar general al FRH inca din 1951 şi IOAN KUNST GHERMANESCU antrenor sau consilier tehnic al echipei la aproape toate C.M. şi J.O. incepand din 1958. Acestia in calitatea simultana de membrii marcanti ai Federaţiei Internationale li se impunea o atitudine echidistanta, motiv pentru care antrenorul Kunst Ghermanescu nu a stat pe banca tehnica.
Am avut la Montreal şi unul din cele mai bune cupluri de arbitrii din istoria handbalului romanesc VASILE SIDEA şi PANDELE CARLIGEANU, care au oficiat in fiecare zi de competitie – normal in afara de finala – cumuland sase jocuri şi primind de fiecare data aprecieri favorabile.
A fost prezent la J.O. şi profesorul Eugen Trofin antrenor emerit, care a pregatit şi condus in competitie echipa masculina a Canadei. Solicitat doar cu doua-trei luni inainte de Jocuri, a reusit totusi sa faca o echipa competitiva din foarte tinerii jucatori amatori ai Canadei. Nu a putut evita ultimul loc pierzand insa onorabil la echipe mari: cu Iugoslavia 18-22, cu Danemarca 18-24.
Si un fapt inedit, in ziua de 24 iulie 1976 la Sherbrooke in deschiderea jocului Romania – Cehoslovacia, la noi antrenorii Vlase Oprea şi Niculae Nedeff, medic Constantin Serpe, are loc meciul Canada – Japonia condus de arbitrii romani Sidea şi Carligeanu avand pe banca tehnica a Canadei pe antrenorul Eugen Trofin. În tribuna observator IHF Ioan Kunst Ghermanescu.
Se reface in diverse ipostaze şi calitati colectivul tehnic de aur al nationalei masculine: Kunst, Vlase, Nedef, Trofin şi medicul Titi Serpe. Fiecare cu contributii deosebite la medaliile handbalului romanesc.
Contributia handbalului romanesc la punctajul delegatiei noastre la JO Montreal a fost de 8 puncte: 5 puncte locul doi la masculin şi 3 locul patru la feminin. Sa recapitulam participarea şi clasarea echipei masculine a Romaniei la JO pana in 1976:
o
Editia I-
1936, loc 5 (handbal in 11 jucatori);
o
Editia
II- 1972, loc 3 medalii de bronz;
o
Editia
III- 1976, loc 2
În sezonul international 1975-1976 toata atentia şi cea mai mare parte a resurselor financiare s-a acordat primordial echipelor de seniori(e) pentru pregatirea şi participarea la J.O. de la Montreal. Celelalte echipe nationale au avut un program mai redus uneori pana la limita unei singure actiuni.
ECHIPA NAŢIONALĂ DE TINERET – feminin, a avut doar cate o actiune in niembrie 1975 şi in august 1976, pentru care s-a organizat cantonamente mai scurte şi cateva jocuri de verificare cu echipe de senioare din campionatul intern.
1. DUBLA CU CEHOSLOVACIA, la 16 şi 18 noiembrie 1975 la Ploiesti, 11-11 (5-7) şi 18-14 (5-6) *2 jocuri, 1 victorie, 1 egal.
Formatia: MARIANA MULLER, CATIUSA ALEXANDRO portar, DARINCA MARCOV, VICOTRIA AMARANDEI, MARIANA IACOB, MARIA LACUSTA, LARISA CAZACU, SULTANA IAGARU-AIACOBOAIEI, RODICA GRIGORAS, LILIANA CHELBA-ANTON, MELANIA CORNEA, MARIA CHARIUC.
Antrenori: FRANCIS SPIER, EUGEN BARTHA.
2. CUPA PRIETENIA, Ed. 11, 6-8 august
1976, DEBRETZIN.
Clasament:
1.
Rezultate:
cu IUGOSLAVIA 16-15 (8-10), cu
Formatia: CHELBA, JIAGARU, CHARIUC, CORNEA, PETA, MARIA LACUSTA, din echipa anului 1975 şi DOINA COPOTZ, CRISTINA LADA, LARISA CAZACU, TINCUTA MOCANU, JEANA HERTA.
Antrenor: POMPILIU SIMION.
PALMARES TINERET 1975-1976 - 5 jocuri: 4 victorii, 1 egal.
ECHIPA NAŢIONALĂ DE JUNIOARE a vut in schim un program bun de jocuri internationale dublat de intalniri cu echipe din campionatul intern.
1. DUBLA CU UNGARIA, 14 şi 15 noiembrie 1975 la Bucuresti, 13-11 (9-4) şi la Ploiesti 11-9 (5-3). *2 jocuri, 2 victorii.
2. Un joc cu
R.D.G. - Junioare la
3. Un joc cu S.U.A. - Senioare la Bucuresti in 23 noiembrie , scor 16-9 (9-2). *1 joc, 1 victorie.
4. DUBLA CU CEHOSLOVACIA, 27 şi 29 noiembrie 1975 la Bucuresti, 20-10 (9-5) şi la Ploiesti 14-9 (7-5). * 2 jocuri, 2 victorii
Au jucat in cele sase partide din noiembrie: CRISTINA LADA, DOINA COPOTZ, ANGELA CIOBOATA - portari, MARIA TÖRÖK-DUCA, ANA MARIA RADUCU, SOFIA NICIOFSCHI, CRISTINA WEBER, GHEORGHIŢĂ MALAI-OPREA, ELENA PRODANESCU, TATIANA CONSTANTIN, ARISTEA CEAVDARIDIS, ELENA LAZA, HAIDRUN IANESH.
Antrenori: VALERIU GOGÂLTAN, ION PARASCHIV, CONSTANTIN COJOCARU.
5. DUBLA CU CEHOSLOVACIA, 13-14 aug. 1976 la NOVA DUBNICA 20-13 (10-8) şi 17-8 (7-2). * 2 jocuri 2 victorii
Formatia: CIOBOATA, LADA, RADUCU, WEBER, TÖRÖK, LAZA, CONSTANTIN, JANES şi MARIA VASILACHE, CORNELIA BOGDAN, ANGELIACA AVADANEI, AURA PRODANESCU, HEDDA RHEIN din noua generatie.
PALMARES JUNIOARE 1975-1976 - 8 jocuri, 8 victorii.
ECHIPA NAŢIONALĂ DE TINERET - masculin, a avut un calendar destul de bun, tinand seama ca in lotul largit al seniorilor faceau parte şi cativa jucatori tineri de perspectiva care trebuiau rodati.
1. CUPA TRINEC - CEHOSLOVACIA, 3-7
noiembrie 1975.
Clasament:
1. CEHOSLOVACIA 2.
Rezultate:
cu POLONIA: 24-17 (8-8), cu
Formatia: VIRGIL MARGHIDAN, MARIAN VASILACHE - portar, CORNEL DURĂU, GRISA CHELI, IOSIF BOROS, ALEXANDRU FOLCHER, PAUL MATEI, NICOLAE VASILCA, IENEA DUMITRU, PETRU DAN, STEFAN DEACU, SORIN BAICAN, LUCIAN POPA.
Antrenori: EUGEN TROFIN, MIHAI PINTEA.
2. DUBLA CU FRANTA, 5 şi 6 martie 1976 la Baia Mare, 25-16 (13-6) şi 20-17 (8-9). * 2 jocuri, 2 victorii.
Au jucat in afara celor de mai sus: VIOREL CROITORU, OVIIU FLANGEA, MARIN CIOBANU.
3. CUPA TARILOR LATINE, Ed. 7-a, 10-18
aprilie 1976, Franta, Coasta de Azur
Clasament:
1.
Rezultate:
cu Portugalia 33-10 (16-4), cu
Formatia: POPA, REDL-junior, FOLKER, CHELI, PAIZAN, DEACU, DRĂGĂNIŢĂ, MATEI, CROITORU, BAICAN, BEDIVAN, ISTODE, DAN, CORNEA.
Antrenor: MIHAI PINTEA.
4. CUPA PRIETENIA, Ed. 11-a, 6 august
1976, DEBRETZIN - Ungaria.
Clasament:
1. Ungaria 2. Iugsolavia 3.
Rezultate:
cu Iugoslavia: 15-24 (7-10), cu Ungaria: 10-13 (3-8), cu
Formatia: VIRGIL MARGHIDAN, MIHAI REDL-junior, VASILE ZAMFIR, CORNEL MURESAN, PETRU DAN, LUDOVIC BACKO, VALENTIN BUDNARIUC, ALEXANDRU STAMATE, MARIN CIOBANU, VICTOR CORNEA.
Antrenor: MIHAI PINTEA.
PALMARES TINERET 1975-1976 - 15 jocuri: 12
victorii, 3 pierdute.
ECHIPA NAŢIONALĂ A JUNIORILOR- Masculin, si-a respectat calendarul din anii anteriori.
1. DUBLA CU UNGARIA, 14-16 noiembrie
1975, 18-10 (10-3) şi la
Formatia: DORIN PALER, VALERIU SOLOMON, VLAD IONESCU, OVIDIU FLANGEA, MARIN CIOBANU, FLORIN DUMITRACHE, VIOREL CORITORU, CORNEL DAMIAN, VASILE STANGA, MARCEL SAVELCIUC, GABRIEL MARIAN şi MIRCEA BEDIVAN.
Antrenor: GHEORGHE ALEXANDRESCU.
2. DUBLA CU R.D.GERMANIA, 19 şi
21 noiembrie 1975 la
3. DUBLA CU CEHOSLOVACIA, 27 şi
29 noiembrie 1975 la Bucuresti: 22-17 (10-7) şi la
4. DUBLA CU BULGARIA, 18 şi 20
august 1976 la
5. TURNEUL PRIETENIA, 25 şi 27 august 1976, COTBUS RDG.
Clasament:
1. URSS 2. RD
Rezultate:
cu Ungaria: 25-18 (15-5), cu RDG: 14-14 (6-6), cu
Formatia: LUCIAN POPA, MIHAI REDL-junior, FLORIN TATARU, MIHAI ZISGA, VASILE OPREA, VIRGIL IONESCU, CORNEL DURĂU, ODIVIU FLANGEA, FLORIN TATARU, VIOREL CROITORU.
Antrenori: GHEORGHE ALEXANDRESCU, VALERIU IONIŢĂ.
PALMARES JUNIORI 1975-1976 - 13 jocuri: 9
victorii, 1 egal, 3 pierdute.
CUPE EUROPENE
ECHIPELE DIN
1976-1977 ACTIVITATEA COMPETITIONALA INTERNA – in Campionatul Republican Categoria A (denumirea oficiala-desi in mod curent se vorbea in continuare de divizia A şi B) se revine la sistemul cu trei tururi: TURUL I in aer liber, etape saptamanale (septembrie-octombrie); TURUL II turnee de sala (ianuarie-februarie); TURUL III returul în aer liber-etape saptamanale (aprilie-mai). Participa cate 12 echipe atat la feminin cat şi la masculin, jucându-se deci in total 33 de etape.
C.N. Senioare, Editia 19-a 1976-1977,
Categoria A-feminin
UNIVERSITATEA TIMIŞOARA- CAMPIOANĂ NAŢIONALĂ SENIOARE, 1977: STAN LIDIA, HRISTOV CORNELIA, CHIŞ FLORICA, COJOCARU DOINA, STOICOVICI ELENA, PETROVICI CRISTINA, POP TEREZA, SASU IORDACHE NICULINA, VEZELICI NATAŞA, LUTAŞ NADIRE, ŞTEFANOVIC ZORANCA, CÎMPEANU IOLANDA.
Dupa trei sezoane din nou un podium numai cu echipe studentesti, la feminin. În continuare a-9-a oara campioana U Timişoara cu COSTICA LACHE la carma in ultimii 6 ani. Cele 9 titluri va constitui un record depasit doar peste aproape 20 de ani de Oltchim Rm.Valcea.
C.N. Seniori, Editia 19-a 1976-1977,
Categoria A-masculin
CSM Borzeşti; 9. Relonul
Săvineşti; 10. Universitatea Cluj-Napoca; 11. Universitatea
Bucureşti; 12. CSM
STEAUA BUCUREŞTI- CAMPIOANĂ
NAŢIONALĂ SENIORI, 1977: ORBAN ŞTEFAN, MUNTEANU NICOLAE,
MARCHIDAN VIRGIL, DRAGANIŢA CEZAR, TUDOSIE CONSTANTIN, BIRTALAN
ŞTEFAN, GAŢU CRISTIAN, KICSID GABRIEL, STOCKL WERNER, ROŞU
LAURENŢIU, NEAGU AUREL, VOINEA RADU, DAN PETRU, CROITORU VIOREL. Pentru
prima oara (si ultima), un podium numai cu echipe militare, surpriza a fost
DINAMO din
CAMPIONATUL REPUBLICAN CATEGORIA B-TINERET- (in care nu puteau fi folositi decat 5 jucatori(e) peste 24 de ani) a dat castigatori de serie pe: CONSTRUCTORUL Baia Mare – antrenor: CONSTANTIN POPESCU-PILICĂ şi HIDROTEHNICA Constanta – antrenor: NICOLAE DUMITRESCU la feminin şi UNIVERSITATEA Craiova – antrenor: GEORGE BURCEA şi INDEPENDENTA Sibiu- antrenor: HELMUTH ZIKELI.
Avand in vedere insa faptul ca in sezonul viitor numarul echipelor din categoria A se va reduce la 10, s-a disputat un baraj cu acesti capi de serie şi echipele clasate pe locurile 9 şi 10 din categoria A.
Decizie contestata dar aplicata, invocandu-se interesul national: mai mult timp pentru pregatirea echipelor nationale. La feminin locul I Hidrotehnica, locul II Constructorul Timişoara, echipe care vor activa in A. La masculin 1 – Univ. Clun, 2 – Relonul Savinesti, raman in continuare in A. Rezultate previzibile, echipele care au jucat cativa ani in Divizia A au de regula sansa sa-si mentina locul.
CAMPIONATUL DE CALIFICARE PENTRU PROMOVARE ÎN CATEGORIA B – cu etape pe judet, interjudetene şi turneu final da castig de cauza echipelor: RELONUL Savinesti - antrenor: DAN VALENTIN şi OLTUL Sf.Gheorghe - antrenor: VILMOS ROMAN la feminin şi A.S.A. Ploiesti – antrenor: ION NICOLAE şi METALUL Hunedoara – antrenor: CRISTACHE BOIAGIU la masculin.
CAMPIONATUL REPUBLICAN AL JUNIORILOR şi SCOLARILOR s-a organizat pe 6 serii a 8 echipe, pe criterii geografice cu un turneu final de 6 echipe.
C.N. Junioare I, Editia 16-a 1976-1977, Turneul final la Vaslui.
LICEUL NR. 2 BRAŞOV- CAMPIOANĂ NAŢIONALĂ JUNIOARE I, 1977: PĂTRAŞCU MARIANA, POPOVICI CARMEN, JANESCH HAIDRUN, MACARIE MARIA, CONSTANTIN TATIANA, REPCIUG DOINA, BULĂU DOINA, MARTIN RITA, JEKEL HEIDE ROSE, PRODĂNESCU ELENA, ILIE LĂCRĂMIOARA, HABRIC LILIANA.
Sunt aproape 10
ani de zile de cand podiumul este disputat de aceleasi orase: Bucuresti,
C.N. Juniori, Editia 16-a 1976-1977, Turneul final la Vaslui.
ŞCOALA SPORTIVĂ VIITORUL CLUJ-NAPOCA- CAMPIOANĂ NAŢIONALĂ JUNIORI, 1977: GHEORGHE CHIRILĂ CONSTANTIN, ROSENFELD ZOLTAN, PUICA ALEXANDRU, BUGNARU PAVEL, IRIMIEŞ RADU, FILIMON OVIDIU, BOGDAN MIRCEA, COTIRLA LIVIU, COSMA NICOLAE, SUTEU GHEORGHE, POJARU HORIA, TETCU IOAN, ONIŞOR NICOLAE, STEFF IOAN.
Dupa ce in 1974 şi 1976 juniorii I din Cluj s-au clasat pe locul III, acum in 1977 reusesc sa cucereasca titlul, o frumoasa performanta a profesorului GHEORGHE ZAMFIR, care se implineste cum vom vedea prin cucerirea şi a titlului de campioni nationali la juniori III. Doua titluri in acelasi sezon competitional la doua categorii de juniori este demn de consemnat şi spune foarte mult despre valoarea scolii de handbal din Cluj şi a profesorilor respectivi.
CONCURSUL REPUBLICAN AL JUNIORILOR II (15-16 ani) s-a desfasurat in 8 serii a 6 sau 8 echipe pe zone geografice cu un turneu final al capilor de serie.
C.N. Junioare II, Editia 4-a 1976-1977, Turneul final la Timişoara.
1. ŞSE Hunedoara- antrenor: IOAN MATASARU
2. ŞSE 2 Bucuresti- antrenor: GRIGORE MITA
3. ŞSE Constanta- antrenor: TRAIAN BUCOVALĂ
4. Lic. Bolyai Tg.Mures, 5. ŞSE Sibiu, 6. ŞSE Oradea, 7. ŞSE PiatraNeamt ; 8. ŞSE Resita
ŞCOALA SPORTIVĂ HUNEDOARA- CAMPIOANĂ NAŢIONALĂ JUNIOARE II, 1977: JALBA OLTEA, KNUFF HILDEGARD, ARDELEANU RODICA, STAICU IULIANA, STÎNGĂ EUGENIA, SABOU RODICA, ARDELEANU ERICA, GUDEA MARGARETA, GAE MARIANA, ROŞCA ELENA.
Un succes frumos pentru Hunedoara şi profesorul IOAN MATASARU care dupa ce cucereste titlul la juniori I şi III in anul 1975, iata acum in 1977 este campioana şi la juniori II. În trei ani trei titluri, cate unul la fiecare categorie de juniori este o performanta care merita evidentiata.
C.N. Juniori II, Editia 4-a 1976-1977,
Turneul final la
ŞCOALA SPORTIVĂ VIITORUL CLUJ-NAPOCA- CAMPIOANĂ NAŢIONALĂ JUNIORI I, 1977: CHIRILĂ CONSTANTIN, SĂLAJAN ALEXANDRU, DOCZI ROBERT, CIUREA ADRIAN, CENAN NICOLAE, BOCHIŞ IOAN, SIMION AUREL, MOŞ VIOREL, POP OVIIU, TIPLEA DORU, FODOR VIOREL, IRIMEŞ TEODOR.
Remarcam pe podium şi la Juniori I şi II, la fete ŞSE 2 Bucuresti, iar la baieti ŞSE Cluj, doua catedre puternice cu profesori de valoare.
CAMPIONATUL REPUBLICAN AL JUNIORILOR III (13-14 ani) s-a desfasurat in acelasi sistem ca juniori II, respectiv: 8 serii a 6-8 echipe şi un turneul final.
C.N. Junioare III, Editia 4-a 1976-1977,
Turneul final la
ŞCOALA SPORTIVĂ TIMIŞOARA- CAMPIOANĂ NAŢIONALĂ DE JUNIOARE III 1977: SZOKAI EDITH, BOLOŞ RODICA, MARINKOV DELIA, PAPĂILA RITA, PÎRJOL MARILENA, STUHMULLER SIMONA, ŞERBAN MARIANA, JURESCU RODICA, IONESCU DANIELA, DORKO AURORA, BĂDEANU DANIELA, KALADIŞ NATCA.
C.N. Juniori III, Editia 4-a 1976-1977, Turneul final la Cluj Napoca.
ŞCOALA SPORTIVĂ CONSTANŢA- CAMPIOANĂ NAŢIONALĂ DE JUNIORI III 1977: TIBRU DAN, BOITAN SORIN, GIURGIU MARIUS, ENIU COSTEL, GHIMEŞ ADRIAN, COMAN CONSTANTIN, CUCU CONSTANTIN, TUDORAN DANIEL, COCOŞ VIRGIL, PERCEC NARCIS, TURTOI SORIN.
La Juniori III
centrelor amintite mai sus se alatura Fagaras,
DE CONSEMNAT UN RECORD ÎN SEZONUL 1976-1977 PESTE 30.000 DE LEGITIMATII CU CARNETE FRH.
Au participat in Campionate şi Concursuri organizate direct de Federatia Romana de Handbal, un numar de 428 echipe (masculin-feminin) cu 7200 legitimatii la F.R.H., la care trebuie sa adaugam pe cei peste 24.000 legitimatii cu carnet de comisiile judetene care existau absolut in toate judetele tarii şi activau la nivelul competitiilor locale, in comune, orase şi municipii. Nu mai punem in calcul şi alte cateva zeci de mii de elevi care jucau in campionate scolare organizate in fiecare oras sau judet fara legitimatii FRH, numai cu carnetul de elev.
ACTIVITATEA INTERNAŢIONALĂ
(1976-1977) – la echipa NAŢIONALĂ feminina de senioare se
petrec evenimente majore. Antrenorul CONSTANTIN POPESCU-PILICĂ, dupa 16
ani (in doua perioade: 1953-1965 şi 1973-1976) de activitate ca antrenor
principal la senioare isi prezinta demisia asumandu-si neindeplinirea
obiectivului: medalie la J.O. –
Secundul DAN
BALASESCU ramasese in
La propunerea Colegiului de antrenori sunt numiti la conducerea echipei de senioare VALERIU GOGÂLTAN şi TRAIAN BUCOVALĂ, antrenori cunoscuti şi recunoscuti cu rezultate bune, atat la junioare cat şi la senioare. Sezonul mai linistit fara C.M. sau competitii cu obiectiv, favorizeaza atingerea obiectivului de a realiza „schimbul de generatii” printr-o intinerire masiva.
1. Dubla cu R.F. a Germaniei in Romania la Bacău in 26 noiembrie 1976, scor: 15-9 (10-6) şi la Iasi 28 noiembrie 1976, scor: 12-9 (8-4), aduce pe teren pe VIORICA IONICA şi LIDIA STAN – portari, DOINA FURCOI SOLOMONOV, MARINA BOSI-IGOROV, SIMONA ARGHIR SANDU şi IULIANA HOBINCU din vechea garda şi mai tinerele: MARIANA IACOB, JAGARU SULTANA, LARISA CAZACU, RODICA GRIGORAS, VIORICA COJOCARITA şi VICTORIA AVADANEI. * 2 jocuri, 2 victorii.
2.Cupa Sileziei-Katovice-Polonia, 12-15 decembrie 1976, este abordata cu aceeasi echipa restructurata şi se obtine un rezultat incurajator, dar trebuie sa tinem seama ca toate echipele au venit cu formatii mult intinerite sau chiar de tineret (URSS).
Clasament: 1. ROMANIA; 2. R.D.G.; 3. Bulgaria; 4. Suedia; 5. Polonia; 6. Polonia juniori; 7. Danemarca; 8. U.R.S.S.
Rezultate: cu U.R.S.S.: 16-13 (10-7), cu Polonia: 19-12 (8-5), cu Suedia: 18-11 (6-6), cu R.D.G.: 15-8 (7-3). * 4 jocuri, 4 victorii.
3. Turneul de la CHEB- Cehoslovacia, 1-5 februarie 1977, a fost o proba adevarata pentru noua NAŢIONALĂ.
Clasament: 1. Iugoslavia; 2. Cehoslovacia; 3. ROMANIA; 4. U.R.S.S.; 5. R.D.G.; 6. Ungaria; 7. Polonia; 8. Cehoslovacia B.
Rezultate: cu Iugoslavia: 17-17, cu R.D.G.: 17-14, cu Cehoslovacia B: 22-17, cu Cehoslovacia A: 13-24, cu U.R.S.S.: 23-22. * 5 jocuri: 3 victorii, 1 egal, 1 pierdut.
Rezultate bune: 3 victorii, 1 egal şi o singura infrangere, din pacate la un scor sever 13-24, care atrage din nou atentia asupra unui fenomen periculos cand suntem condusi la noi renuntam la lupta deoarece „tot pierdem orice am face”; din pacate ne vom mai intalnim cu astfel de situatii.
4. Turneul de 3 jocuri in Franta, februarie 1977, s-a incheiat cu tot atatea victorii. În anii 1970 şi 1980 in intalnirile cu echipele franceze nu se punea decat problema diferentei cu care vom castiga- situatie valabila şi pentru echipa masculina.
Rezultate:
cu Franta la
5. Turneul de la VARNA, 7-10 iulie 1977, final de sezon international cu un loc 3, dar mai ales cu inca alte 6 jucatoare tinere supuse unei noi verificari: ANGELA CIUBOTA - portar, MARIA PERES, VIORICA NEDELCU, MARIA CHARIUC, ANA HUMULESCU şi MARIA TÖRÖK-DINU, dar vor fi şi doua reveniri: ROZALIA SOOS şi MAGDA MICLOS-ILIES.
Clasament: 1. Ungaria; 2. R.D.G.; 3. ROMANIA; 4. Bulgaria; 5. Franta; 6. Bulgaria-junioare; 7. Cehoslovacia; 8. Bulgaria B.
Rezultate:
cu
Antrenori: VALERIU GOGÂLTAN, TRAIAN BUCOVALĂ.
PALMARES SENIOARE 1976-1977 - 18 jocuri: 15 victorii, 1 egal, 2 pierdute.
ECHIPA NAŢIONALĂ FEMININĂ DE TINERET a avut un program mai redus, poate şi datorita promovarilor masive la senioare.
1. Turneu international la BREZOVO-Cehoslovacia, 19-26 noiembrie 1976.
Clasament:
1. R.D.G.; 2.
Rezultate: cu Cehoslovacia: 19-12 (10-5), cu R.F.G.: 13-10 (7-6), cu R.D.G.: 11-18 (4-9).
* 3 jocuri: 2 victorii, 1 pierdut.
Au jucat: ANGELA CIOBOATA, FLORICA CHIS – portari, MARIA LACUSTA 1 (total goluri), MARIA CHARIUC 3, MAGDA PERES 2, JANA HERTA 2, EMILIA MEZEI, DOINA PETA – SOTIRIU 4, LARISA CAZACU 16, MARIA DORGO 4, DARINCA MARCOV 10, MARIANA IONESCU 2.
Antrenor: POMPILIU SIMION.
2. Joc de pregatire cu Polonia, 7 august 1977 la Timişoara: 12-13 (7-8). * 1 joc,1 pierdut.
3. Cupa
Prieteniei – tineret Editia 12-a, 12-14 august 1977, la Timişoara, s-a
desfasurat atat pentru fete cat şi pentru baieti, iar clasamentele au fost
identice: 1. Iugoslavia; 2.
Rezultate:
cu
* 3 jocuri: 2 victorii, 1 pierdut.
Au jucat: ANGELA CIOBOTA, CRISTINA LADA- portari, LARISA CAZACU 1, MARIA CHARIUC 5, CRISTINA WEBER, ANA RADUCU 10, HEDDA RHEIM 2, MARIA DORGO 4, DOINA PETA-SOTIRIU 3, CONSTANTA COTARLA 5, MARIA CORBAN 21, DOINA CALIN 6.
Antrenor: TRAIAN BUCOVALĂ.
PALMARES TINERET 1976-1977 - 7 jocuri: 4 victorii, 3 pierdute.
ECHIPA NAŢIONALĂ DE JUNIOARE a avut un program deosebit de bogat in acest sezon sustinand 20 meciuri in 9 actiuni.
1. Dubla cu Cehoslovacia, 13 şi 15 august 1976 la NOVA DUBNICA, scor 20-13 şi 17-8, care a avut loc in finalul sezonului anterior, cristalizeaza un lot pentru cel viitor. * 2 jocuri, 2 victorii.
Au jucat: CRISTINA LADA-ROUA, ANGELA CIUBOTA, ANA MARIA RADUCU, CRISTINA WEBER, ELENA LAZA, MARIA TÖRÖK-DINU, HAIDRUM JANESCH, CORNELIA BOGDAN, CONSTANTIN TATIANA, MARGARETA VASILACHE, ANGELICA AVADANEI, ANA PRODANESCU, MARIA MACARIE.
Antrenor: CONSTANTIN COJOCARU.
2. Turneul Prietenia-junioare, Editia III, Baku – U.R.S.S. 22-27 octombrie 1976, a reunit la start 8 echipe şi repetam, putem sa-l apreciem ca un Campionat European de junioare al acelor ani desi veneau numai echipe din „Tarile Socialiste”.
Rezultate:
cu
* 4 jocuri: 3 victorii, 1 pierdut.
Clasament: 1. U.R.S.S.; 2 ROMANIA; 3. R.D.G.; 4. Polonia; 5. Cehoslovacia; 6. Bulgaria; 7. Ungaria; 8. U.R.S.S. II.
Formatia: TATIANA GEORGESCU, FLORICA CHIS- portari, ANGELICA AVADANEI, TATIANA CONSTANTIN, CORNELIA BOGDAN, ANESTINA CEAVDARIDIS, HEDDA RHEIN, HAIDRUM JANESCH, GHIORGHIŢĂ MALAI-OPREA, MARIA TÖRÖK-DINU, CRISTINA WEBER.
Antrenori: ARTUR HOFFMAN, CONSTANTIN COJOCARU.
3. Dubla cu Ungaria la PECS, 6 şi 8 noiembrie 1976, scor: 18-11 (7-2) şi 18-14 (9-7).
* 2 jocuri, 2 victorii.
4. Dubla cu Polonia la Bucuresti, 19
noiembrie, scor: 16-17 (9-7) şi la
5. Dubla cu Bulgaria, scor: 25-14 (11-8), la 3 decembrie 1976 şi 27-17 (15-9) la Bucuresti.
* 2 jocuri, 2 victorii.
6. Dubla cu Cehoslovacia la
Bucuresti, scor: 24-20 (11-9) in 4 februarie 1976 şi la
7. Turneul de la PULAWY-Polonia,in
14-16 februarie 1977.
Clasament:
1. Polonia; 2. Iugoslavia; 3.
Rezultate: cu Iugoslavia: 16-15 (5-9), cu R.D.G.: 18-16 (11-11), cu Polonia: 14-16 (4-8).
* 3 jocuri: 2 victorii, 1 pierdut.
Formatia folosita in tot acest sezon de iarna a fost cea de la Prietenia-Bacău, octombrie la care spre final s-a mai adaugat in decembrie-februarie: LAURA LUPSOR, SOFIA MICIOFSCHI, DOINA COPOTZ, ELENA LAZA, ANGELA CIOBOTA, ZITA FEHER.
Antrenori: ARTUR HOFFMAN, CONSTANTIN COJOCARU.
Pentru finalul sezonului, in august 1977, antrenorul TRAIAN BUCOVALĂ (secund la senioare), preia lotul de tineret.
8. Joc de pregatire cu Polonia la Timişoara, scor: 12-13 (7-8). * 1 joc, 1 pierdut.
9. TURNEUL PRIETENIA- tineret feminin, Editia 12-a, 12-14 august, Timişoara. S-a desfasurat in paralel cu cel masculin.
Clasament:
1. Iugoslavia; 2.
Rezultate:
cu
Formatia: OLTEA JALBA, TATIANA GEORGESCU- portari, MARIA TÖRÖK-DUCA total 11 goluri, EVA GALL 2, GHIORGHIŢĂ MALAI-OPREA 5, ZITA FEJER 1, AURELIA IGNAT 1, DOINA PETA-SOTIRIU 3, MARIA DORGO 4, ANA MARIA-RADUCU 10, ANA HUMELNICU, DOINA CALIN, MARIA CORBAN, LARISA CAZACU 10, MARIA CHARIUC 5, CRISTINA WEBER 3, RODICA PERSA, HEDDA RHEIN.
Antrenor: TRAIAN BUCOVALĂ.
PALMARES 1976-1977 JUNIOARE - 21 jocuri: 17
victorii, 4 pierdute.
PALMARES TOTAL 1976-1977 - 45 jocuri: 36 victorii, 1 egal, 8 pierdute.
ECHIPA NAŢIONALĂ A SENIORILOR a avut un calendar international şi de pregatire mai redus determinat de un moment dificil din viata ei marcata de esecul din finala J.O. 1976 şi de momentul de cumpana al schimbului de generatii.
Paradoxal desi medalia de argint cucerita la MONTREAL, era cea mai pretioasa de pana acum la J.O., exista o umbra de nemultumire şi insatisfactie pentru ratarea celei de aur, pe care majoritatea erau de acord ca au pierdut-o din mana tocmai fiindca erau siguri de ea.
1. Dubla cu R.F.G. la Brasov, in 19 noiembrie 1976, scor: 19-11 (8-5) şi 20 noiembrie, scor: 16-14 (8-3). * 2 jocuri, 2 victorii.
2. Turneul de la TIBILISSI – URSS, in
24-29 noiembrie 1976.
Clasament:
1. U.R.S.S.; 2. R.D.G.; 3. Polonia; 4.
7. Gruzia; 8. U.R.S.S. II.
Rezultate: cu U.R.S.S. II: 22-22 (9-14), cu Gruzia: 23-15 (11-8), cu R.D.G.: 17-20 (9-9), cu U.R.S.S.: 18-24 (4-14), cu Polonia: 18-28 (7-12). * 3 jocuri: 1 victorie, 1 egal, 1 pierdut.
Formatia: STEFAN ORBAN, VIRGIL MARGHIDAN- portari, CEZAR DRĂGĂNIŢĂ, RADU VOINA, WERNER STOCKL, ALEXANDRU FOLKER, STEFAN DEACU, IOSIF BOROS, ION TASE, MIHAI MIRONIUC, STEFAN DEACU, LUCIAN VASILACHE, SORIN BAICAN, CONSTANTIN HORNEA, CONSTANTIN ODAE, MIHAI GRABOVSCHI.
Se remarca imediat schimbari radicale in componenta lotului, respectiv o intinerire masiva, lipsesc medaliatii cu argint de la J.O. 1976: PENU, GAŢU, LICU, KICSID, GUNESCH, COSMA şi TUDOSIE, exact o echipa intreaga.
A fost o actiune curajoasa-poate prea categorica-cu gandul la J.O. 1980, cand toti cei de mai sus ar fi depasit cu 3-5 ani varsta de 30 de ani. Trebuie spus insa ca multi tehnicieni au sustinut ca este o greseala şi in special PENU portar şi GAŢU centru, jucatori de exceptionala valoare cu o vasta experienta ar fi putut ramane pana la C.M. 1978, urmand sa predea din mers stafeta unei noi generatii.
În continuare NAŢIONALĂ de seniori nu mai sustine nici un joc intre-tari pana in septembrie 1977. O serie de jucatori din lotul intinerit vor juca insa la C.M. Universitar care ramane pentru acest sezon principala competitie de obiectiv şi la turneul de la Berlin de anul nou sub denumirea de selectionata orasului Bucuresti.
3. CAMPIONATUL MONDIAL UNIVERSITAR,
Editia 7-a, Polonia TARMOYO şi VARSOVIA, in 11-16 ianuarie 1977.
Clasament:
1. ROMANIA; 2. Iugoslavia; 3. Polonia; 4. U.R.S.S.; 5. Ungaria; 6. Tunisia; 7.
Bulgaria; 8. Iugoslavia; 9-10.
CAMPIOANĂ
MONDIALĂ UNIVERSITARĂ.
Rezultate:
cu Japonia: 24-19 (11-9), cu
Formatia: STEFAN ORBAN, MARIAN VASILACHE, VASILE MARGHIDAN- portari, CEZAR DRĂGĂNIŢĂ, WERNER STOCKL, MIHAI MIRONIUC, RADU VOINA, MIRCEA STEF, GRISA CHELI, PAUL MATEI, ALEXANDRU FOLKER, MIHAI GRABOVSCHI, STEFAN DEACU, ION TASE.
PALMARES SENIORI 1976-1977 - 10 jocuri: 8
victorii, 1 egal, 1 pierdut.
ECHIPA
1. Turneul de la Trimec - Cehoslovacia, constituie debutul perioadei de pregatire şi verificare din lunile noiembrie şi decembrie.
Clasament:
1. Polonia; 2.
Rezultate: cu Cehoslovacia: 21-17 (12-9), cu Danemarca: 21-18 (11-10), cu Polonia: 22-28 (9-12). * 3 jocuri: 2 victorii, 1 pierdut.
Formatia: MICHAEL REDL junior, CEZAR OPREA- portari, MIRCEA BEDIVAN, MARIAN CIOBANU, VICTOR CORNEA, VASILE OPREA, VIOREL CROITORU, GHEORGHE COVACIU, PETRU DAN, CORNEL DAMIAN, LUDOVIC BAKO, VAL MARINESCU, GHEORGHE DUMITRU, CORNEL MURESAN, VLAD IONESCU.
Antrenor: MIHAI PINTEA.
Urmeaza o serie de intalniri duble- devenite deja traditionale, atat la tineret cat şi la juniori, se organizau tur-retur intr-un an acasa in urmatorul an in deplasare.
2. Dubla cu Polonia la Bucuresti, 24 noiembrie 1976, scor: 24-20 (12-10) şi la Bacău, 26 noiembrie, scor: 19-22 (8-11). * 2 jocuri: 1 victorie, 1 pierdut.
3. Dubla cu Bulgaria la Poloiesti, scor: 25-22 (14-12) şi la Bucuresti, scor: 29-13 (17-5). * 2 jocuri, 2 victorii.
4. Dubla cu Bielorusia la Ploiesti, 10 decembrie 1976, scor: 33-27 (15-13) şi la Bucuresti, 12 decembrie, scor: 32-27 (15-17). * 2 jocuri, 2 victorii.
Sezonul de primavara- aprilie este deschis tot de o intalnire dubla, ca o ultima verificare inainte de C.M. dupa o serie de jocuri cu echipe din Divizia A.
5. Dubla cu Franta la NANTES, 8 aprilie 1977, scor: 19-12 (12-5) şi 19-22 (14-16). * 2 jocuri: 1 victorie, 1 pierdut.
6. CAMPIONATUL
MONDIAL DE TINERET – masculin, editia I Suedia, 12-19 aprilie 1977-
Surprinzator Congresul I.H.F. hotaraste ca editia din 1967, la care echipele noastre (feminina şi masculina) au cucerit primul loc şi au primit medaliile de aur chiar din mana presedintelui acestui for, sa fie socotita ca experimentata. Mai tarziu in presa a fost denumita şi „EDITIA ZERO”. Ca o recunoastere totusi a performantelor ni s-a acordat la feminin, dreptul de a organiza prima editie (Bucuresti- octombrie 1977) dar la masculin gazda a fost Suedia.
Clasament:
1. U.R.S.S.; 2. Ungaria; 3. Iugoslavia; 4. Spania; 5. R.F.G.; 6. Suedia; 7.
Polonia; 8. Danemarca; 9. R.D.G.; 10. Cehoslovacia; 11.
Locul 11 in clasamentul general este o aberatie a regulamentului competitiei şi nu reprezinta in nici un caz valoarea echipei noastre. Cu 4 victorii, un egal şi o infrangere, ne clasam dupa R.F.G., Suedia, Danemarca şi Spania, asupra carora aveam in palmares numai victorii la scor.
Rezultate: cu Maroc: 29-6 (15-2), cu Elvetia: 25-16 (13-6), cu Kuweit: 38-16 (19-7), cu Franta: 28-20 (13-10), cu R.D.G.: 21-21 (10-10), cu Danemarca: 15-16 (7-10), singura infrangere care ne-a aruncat pe acel nemeritat loc 11.
Formatia: VIRGIL MARGHIDAN, MICHAEL REDL junior- portar, VASILE STANGA, CORNEL DURĂU, OLIMPIU FLANGEA, GHEORGHE DUMITRU, VIOREL CROITORU, PETRU DAN, VASILE OPREA, VICTOR CORNEA, MARICEL VIONEA, ANTON IGNAT.
Antrenor: MIHAI PINTEA.
Sezonul de vara din august 1977 incepe cu :
7. Dubla cu Polonia la Timişoara la 5 şi 7 august, scor: 24-13 (13-7) şi 24-15 (12-9). * 2 jocuri, 2 victorii. Un bun prilej de verificare a echipei inainte de:
8. CUPA PRIETENIA – tineret, editia 12-a, 12-14 august 1977, la Timişoara (simultan masculin şi feminin).
Clasament
masculin: 1. Iugoslavia; 2.
Rezultate:
cu