I S T O R I A   H A N D B A L U L U I   R O M Â N E S C

 

CRONOLOGIE

PARTEA  A  III – A

 

1963 – 1974

 

ASCENȘIUNE - DOMINARE MONDIALĂ.

 

            BAIETI - DOMINĂM  NET HANDBALUL MONDIAL

   - DE TREI ORI CAMPIONI MONDIALI: 1964, 1970, 1974

   - MEDALIE OLIMPICA (BRONZ) LA JOCURILE OLIMPICE 1972

                           - MEDALIE DE BRONZ LA CAMPIONATUL MONDIAL DIN 1967

            FETE    - REVÎN PE PODIUM – MEDALIE DE ARGINT

   - VICECAMPIOANE MONDIALE 1973

 

          1962-1963 CAMPIONATELE ȘI COMPETITIILE INTERNE continua sa se desfasoare pe doua fronturi atat la handbalul în 11 oarecum în pierdere de interes cat și la cel în 7 în expanșiune puternica.             Campionatul national la handbal în 11 – se renunta la sistemul “divizie“, întrecerea s-a disputat eliminatoriu cu un turneu final de patru echipe. Pe podium numai echipe din București la feminin iar la masculin C.C.A. cu multi jucatori din Ardeal și apoi Sibiu și Fagarasul centre de traditie.

            C.N. Editia a 13-a 1962-1963 Handbal feminin în 11

1. Știinta București – antrenor: ION BOTA;

2. Rapid București – antrenor: GABRIEL ZUGRAVESCU;

3. Progresul București – antrenor: CONSTANTIN POPESCU PILICĂ.

C.N. Editia a 27-a 1962-1963 Handbal masculin în 11

 Pe etape eliminatorii cu turneu final de patru echipe

            1. Dinamo București – antrenor: OPREA VLASE,

2. C.C.A. București – antrenor: IOAN KUNST-GHERMANESCU;

3. Chimia Fagaras – antrenor: DUMITRU LUPESCU;

4. VOINTA Sibiu – antrenor: CAROL MARTINI.

            În plină desfășurare a etapelor preliminarii Federatia Româna de Handbal, decide sa nu mai participam la competitii Internaționale la handbal în 11 (de altfel foarte putine, în Austria și Germania) și deci și la competitiile interne, așa încat aceasta a fost ultima editie la handbal în 11 atat la fete cat și la baieti. De acum ne despartim de handbalul de camp în 11 jucatori și vom spune numai HANDBAL întelegand pe cel în 7 pe terenul mic, care a ramas unic în arena sportiva.

            În campionatele nationale – Divizia A – la feminin echipa Rapid București cucereste a treia oara consecutiv titlul în lupta cu vechi centre de traditie: Timișoara și Sibiul. La masculin Steaua întrerupe seria de patru titluri ale echipei Dinamo.

            C.N. Editia a 5-a 1962-1963 – Divizia A – feminin handbal în 7

1. Rapid București – antrenor: GABRIEL ZUGRAVESCU;

2. ȘTIINȚA Timișoara – antrenor: VICTOR CHITA;

3. C.S.M. Sibiu – antrenor: FRANCISC MONIS.

C.N. Editia a 5-a 1962-1963 – Divizia A – masculin handbal în 7

Doua serii a 10 echipe EST și VEST cu turneu final de 4 echipe

1. Steaua București – antrenor: IOAN KUNST-GHERMANESCU;

2. Dinamo București – antrenor: OPREA VLASE;

3. Dinamo Brașov – antrenor: ION DONCA,

            4. Știinta Timișoara – antrenor: CONSTANTIN JUDE.

            De acum și în urmatoarele doua decenii vom așista la varf la o acerba lupta sportiva: Steaua – Dinamo, respectiv IOAN KUNST – OPREA VLASE,  “stanjeniti“ activ doar după 1974 de Baia Mare, uneori Brașovul, Bacăul și ceva mai tarziu, după 1990 și Piatra Neamt.

            La juniori, în continuare dispute înversunate și de nivel tehnic ridicat, apar noi centre cu pretentii și valoare de podium: Brașov, Ploiești, Cluj, Odorhei.

            Titlurile de campioni sunt cucerite pentru a doua oara consecutiv, la fete de Banatul Timișoara cu antrenorul VICTOR CHITA care în același timp se claseaza pe locul II în CN de senioare, foloșînd la echipa mare patru, cinci junioare din echipa campioana, la baieti antrenorul EUGEN TROFIN cu echipa Clubului Sportiv Școlar București domina totul și înca doi, trei ani în continuare ceea ce nu mai este o surpriza daca notam formatia de baza : MIHAIL MARINESCU, GHEORGHE GORAN, TITUS MOLDOVAN, ION POPESCU, DAN BALAȘESCU, VASILE IONESCU, ION ROȘESCU. 

 

            C.N. junioare Editia a 2-a 1962-1963 – Turneu final la Petrosani

1. Banatul Timișoara – antrenor: VICTOR CHITA;

2. ȘTIINȚA Cluj – antrenor: TIBERIU RUSU;

3. VOINTA Odorhei – antrenor: IGNATIE TAMAS.

C.N. juniori Editia a 2-a 1962-1963 – Turneul final la Petrosani

1. CSȘ București – antrenor: EUGEN TROFIN;

2. Luceafarul Brașov – antrenor: DITER TARTLER;

3. ȘSE Ploiești – antrenor: CONSTANTIN PREDESCU.

            “CUPA DE IARNA“ la seniori, revine tot echipei Steaua București – antrenor IOAN KUNST GHERMANESCU, urmata de C.S.M. Reșita – antrenor SEPTIMIU POPA. La senioare se claseaza în ordine: Știinta București – antrenor: ION BOTA, Tractorul Brașov – antrenor: DUMITRU-POPESCU-COLIBAS, și Știinta Cluj – antrenor: TIBERIU RUSU.

            “CUPA SPORTUL POPULAR“ la juniori revine din nou echipei CSȘ București – antrenor: EUGEN TROFIN urmata de S.S.E – 2 București – antrenor: FRANCISC SPIER și C.S.M. Reșita – antrenor: SEPTIMIU POPA – iar la junioare pe primul loc în Clasament: ȘSE Ploiești – antrenor ARTUR HOFMAN, urmata de Știinta Cluj – antrenor: TIBERIU RUSU. De remarcat faptul ca orașul Cluj și antrenorul TIBI RUSU este prezent în acest an, pe podium, cu trei echipe de seniori și junioare.

 

            ACTIVITATEA INTERNAȚIONALĂ în acest an “liber“ de mondiale este ceva mai liniștita.

            După cucerirea titlului suprem (martie 1961) seniorii participa la o serie de turnee și bilaterale, acumuland în sezonul 1962 – 1963 un numar de 16 întalniri Internaționale sub conducerea aceluiași antrenor de la CM OPREA VLASE, uneori singur, alteori cu NICULAE NEDEFF sau EUGEN TROFIN. Un frumos succes în turneul de la belgrad TROFEUL TASMAJDAN, unde ne clasam în premiera pe primul loc cu trei victorii clare : cu Egipt 19-11, cu Iugoslavia tineret 22-14 și finala cu Iugoslavia I 17-15, deci victorie la Belgrad !

            Au jucat : REDL, BOGOLEA, IVANESCU, LUCIAN POPESCU, NODEA, MOSER, COMAN, BULGARIU – antrenor OPREA VLASE.

            În noiembrie 1962 echipa Naționala efectueaza un nou turneu în URSS și Fînlanda cu 3 jocuri la Moscova, 2 la Tbiliși, 2 la Leningrad și un joc la Helsinki, o adevarata demonstrație în fata a 2000 de spectatori scor 32-17. Rezultate importante la Leningrad cu selectionata URSS 25-14 în primul joc și 19-10 în ziua a doua. La Moscova cu URSS 12-9, cu URSS tineret 19-11 și cu R.S.F.S.R. 23-12.

            Au jucat : REDL, BOGOLEA, SCHMIDT, HNAT, OȚELEA, IVANESCU, MOSER, COSTACHE II, BĂDULESCU, NODEA, COSTACHE I, COVACI, COMAN, TELLMANN.

            Antrenori : OPREA VLASE și EUGEN TROFIN.

             În ziua de 10 decembrie 1962 în sala Floreasca arhiplina, cu doua ore înainte, are loc un mare meci, de interes mondial în acea vreme ROMÂNIA – RD Germania câștigat de noi cu 17-14 (7-8). Un joc cu valente exceptionale de mare spectacol jucat barbateste dar în deplin FAIR PLAY (presa vremii). Formatia noastră : REDL, BOGOLEA, IVANESCU, MOSER, HNAT, COSTACHE I, COSTACHE II, COVACI, BĂDULESCU, SCHMIDT, TELLMANN, IACOB, NODEA, OȚELEA.

            Antrenor : OPREA VLASE    

            În același sezon echipa României a mai jucat la București și Ploiești cu Danemarca 19-11 și 14-9, iar la Belgrad 13-7 cu Danemarca, 10-8 cu Ungaria și 11-14 cu Iugoslavia și locul II la editia urmatoare a trofeului TASMADJAN.

            Separat la București România – Iugoslavia 18-12, eram în perioada cand nu ne contaminasem de « complexul iugoslav ».         

            În Cupa Campionilor Europei la feminin RAPID București – antrenor GABRIEL ZUGRAVESCU, ajunge pana în semifinale. în optimi învinge campioana Ungariei, Spartacus Budapesta ce 16-6 și 4-2 (total 20-8), iar în sferturi pe campioana Iugoslaviei Lokomotiv Zagreb cu 13-8 și 6-6 (19-14). Rapidistele cedeaza în semifinale cu 7-11 în Danemarca la FIF Copenhaga și obtin un egal la București 6-6 iar cu scorul total de 13-14 sunt eliminate din COMPETIȚIE. Pe primul loc TRUD Moscova. În CCE la masculin DINAMO București – antrenor VLASE OPREA, reuseste cu un parcurs extrem de bun sa ajunga pana în finala. Învinge în optimi campioana Ungariei SPARTACUS Budapesta cu 24-11 (10-6) apoi în sferturi de finala pe HC Zagreb din Iugoslavia, la București 22-8 (8-5) și la Zagreb cu 9-8 ! În semifinale trece de SKOVBAKKEM ARHUS din Danemarca cu 14-12 și 14-10. În marea finala disputata într-un singur joc în Franta la Paris, pierde la deja celebra echipa Dukla Praga 13-15. 

            În Suedia se organizează primul Campionat Mondial Universitar – echipa României se claseaza pe locul III.

            C.M. Universitar Editia I, 1-6 Ianuarie 1963 – Suedia:

Clasament: 1. Suedia, 2. RF Germania, 3. România, 4. Danemarca, 5. Norvegia, 6. Spania,

7. Japonia.

            Jucatori: VIRGIL TALE, IOAN BOGOLEA, VALENTIN SAMUNGI, CORNEL OȚELEA, ION POPESCU, MIHAI FABIAN, LIVIU CONSTANTINESCU, JIANU ADRIAN, MIHAIL MARINESCU, ION PARASCHIV, FRANCISC PALL, MIRCEA DUCA și GHEORGHE GRUIA.

            Antrenor: EUGEN TROFIN.

Aici apare pentru prima oara la o COMPETIȚIE Internațională GHEORGHE GRUIA – “GURITA“ care va fi unul dintre cei mai mari handbalisti ai lumii. În mod exceptional GRUIA este unul din foarte putinii handbalisti de valoare care nu a trecut prin filiera clașica – selectie – juniori – tineret – seniori. El a fost selectionat de antrenorul IOAN KUNST GHERMANESCU după ce l-a vazut întamplator jucand volei în sala armatei de pe URANUS (ulterior demolata) într-o formatie a unei școli militare. În trei luni de instruire intensiva voleibalistul GRUIA debuteaza la CCA (Steaua) în Divizia A și după un tur de campionat este cooptat direct în lotul national de seniori.

             “TROFEUL CARPAȚI“ aflat la editia a 4-a, se desfasoara numai la feminin în perioada 15-17 noiembrie 1963 la București.

            Clasament: 1. București, 2. Budapesta, 3. Belgrad, 4. București-tineret.

            București – senioare:

            Jucatoare: IRENE NAGY, LILIANA BORCEA, MARIA CONSTANTINESCU, ANA STARK, STEFANESCU IOSEFINA, AURORA LEONTE, CONSTANTA DUMITRESCU, ELENA HEDEȘIU, RODICA FLOROIANU, ANA NEMETZ, ANTONETA OȚELEA.

            Antrenori: CONSTANTIN POPESCU –PILICĂ, VALERIU GOGÂLTAN

 

București – tineret:

            Jucatoare: MARIA BUZAS, MARIA NICOLAE, EDELTRAUT FRANTZ, FELICIA GHIORGHIȚĂ, LILIANA BOGAN, WALTRAUB KEUL, EVA GASPARI, HEDVIGA ZIEGLER, ANETA SCHRAMCO, LIDIA DUMITRU, ANGELA MOSU, ELENA DOBARCEANU.

            Antrenor: VICTOR CHITA.

 

            1963-1964 – CAMPIONATUL INTERN – Divizia A se desfasoara în continuare în aer liber toamna și primavara, deoarece în toatătara avem doar 2-3 sali corespunzatoare, încadrând aici și sala Floreasca, deși avea doar 38 de metri lungime.

            C.N. Editia a 6-a 1963-1964 – Divizia A feminin.  

1.      ȘTIINȚA Timișoara – antrenor: VICTOR CHITA;

2.      Rapid București – antrenor: GABRIEL ZUGRAVESCU;

3.      Știința București – antrenor: ION BOTA.

C.N. Editia a 6-a 1963-1964 – Divizia A masculin

Doua serii a 10 echipe cu turneu final de 4 echipe

1.      Dinamo București – antrenor: OPREA VLASE;

2.      Steaua București – antrenor: IOAN KUNST-GHERMANESCU;

3.      Dinamo Brașov – antrenor: ION DONCA;

4.      Știinta Timișoara – antrenor: CONSTANTIN JUDE.

            Continua disputa București – Timișoara la fete și București – Brașov la baieti unde derbiurile STEAUA – DINAMO încep sa faca sali arhipline, acum și în urmatoarele doua decenii. La feminin VICTOR CHITA din nou în prim plan, după ce în editia anterioara cucerise titlul la junioare, acum il obtine și pe cel de la senioare avand în formatie 5-6 din junioarele campioane în 1963. 

            “CUPA DE IARNA“ tinea înca loc de campionat de sala și la aceasta a 7-a editie este cucerita la feminin de aceeași echipa ca în campionat ȘTIINȚA Timișoara – antrenor VICTOR CHITA, urmata de ȘTIINȚA București – antrenor: ION BOTA și C.S.M. Sibiu – antrenor: FRANCISC MONIS. Și iata ca orașul Sibiu în care s-a nascut handbalul în 11 în România, este convertit la cel în 7, la fel ca și “FERI” MONIS unul dintre primii antrenori din tara noastr㠖 în orice caz primul profesionist – platit numai pentru handbal.

            La masculin, pentru a 4-a oara pe primul loc Dinamo București – antrenor: OPREA VLASE, urmeaza ȘTIINȚA Timișoara – antrenor: CONSTANTIN JUDE și Steaua București, cu un nou antrenor: OCTAVIAN NITESCU.

             “CUPA SPORTUL POPULAR“, tine și ea loc de campionat de sala la juniori, aici valorile se bulverseaza de la an la an. La feminin pe primul loc VOINTA Odorhei – antrenor: IGNATIE TAMAS, urmat de ȘSE București – antrenor POMPILIU SIMION și Liceul 2 Brașov – antrenor: DUMITRU POPESCU-COLIBAS.

            C.N. Junioare – Editia a 3-a 1963-1964 Turneul final la Sf.Gheorghe

1.      Luceafarul Brașov – antrenor: DUMITRU POPESCU-COLIBAS;

2.      Muresul Tg. Mures – antrenor: ALBERT GALFALVI;

3.      ȘSE Petrosani – antrenor: POMPILIU SIMION.

C.N.Juniori – Editia a 3-a 1963-1964 Turneul final la Sf.Gheorghe

1.      CSȘ București – antrenor: EUGEN TROFIN-MANDEL;

2.      C.S.M. Reșita – antrenor: ADALBERT FERENSCHUTZ;

3.      ȘSE Petrosani – antrenor: MIHAI PINTEA.

                                               

            ACTIVITATEA INTERNAȚIONALĂ din anul 1964 este dominata de Campionatul Mondial  masculin din Cehoslovacia, unde baietii nostrii aveau de aparat titlul cucerit în 1961. Pregatirile încep înca din sezonul de TOAMNA – IARNA printr-o serie de jocuri bilaterale.

            Un succes frumos a fost turneul celor doua echipe nationale de senioare și seniori în Franta, în preajma sarbatorilor de Craciun. La LYON în fata a peste 7000 de spectatori un spectacol de gala cu cașa închisa.            Fetele înving categoric cu 18-5 (8-2), au înscris:  STARK 4, CONSTANTINESCU 3, HEDEȘIU 3, ANTOANETA OȚELEA 2, VICTORITA DUMITRESCU 2, CONSTANTA DUMITRESCU 2, AURORA LEONTE și FLOROIANU.

            La baieti meciul a fost ceva mai echilibrat 18-11 (10-5). Au înscris pentru echipa româna: GRUIA 4, MOSER 4, IVANESCU 3, OȚELEA 3, HNAT 3 și CEZAR NICA.

            La începutul lunii februarie se organizează TROFEUL CARPAȚI la care ne prezentam cu cate 2 echipe atat la fete cat și la baieti.

            “ TROFEUL CARPAȚI “ – Editia a 5-a, masculin – București, 7-9 febr. 1964

            Clasament : 1. ROMÂNIA, 2. ROMÂNIA-tineret, 3. Ungaria, 4. URSS.

            ROMÂNIA – seniori:

            Jucatori: MIHAI REDL , IOAN BOGOLEA, PETRE IVANESCU, CORNEL OȚELEA, VIRGIL HNAT, OLIMPIU NODEA, IOAN MOSER, IOSIF IACOB, MIRCEA COSTACHE II, CEZAR NICA, GHEORGHE GRUIA, AUREL BULGARIU.

            Antrenori: IOAN KUNST-GHERMANESCU, NICULAE NEDEFF.

ROMÂNIA – Tineret:

Jucatori: VIRGIL TALE, ION , POPESCU, MIHAIL MARINESCU, VALENTIN SAMUNGI, GHEORGHE GORAN, ION TIPU, MIRCEA COSTACHE I, MOLDOVAN TITUS, MIRCEA DUCA, CRISTIAN GAȚU.

 Antrenor: EUGEN TROFIN

Debuteaza ca INTERNAȚIONAL la tineret într-o mare COMPETIȚIE, un talent cu adevarat de exceptie CRISTIAN GAȚU, aflat în primul an de seniorat (19 ani) în primul an de facultate (la Constructii) și în primul sezon de joc la Universitatea București la profesorul EUGEN TROFIN. Parcursul lui spre marea performanta în handbal a început cu fotbalul. La 7-8 ani tatăl lui îl prezintă la Steaua dar este prea mic de varsta și este primit la Dinamo unde va juca pana la nivel de tineret. Dar odata intrat la Liceul Mihai Viteazul – fieful de selectie al Școlii Sportive Nr.2 se ataseaza la grupa profesorului FRANCISC SPIER și timp de aproape patru ani joaca fotbal și handbal de performanta la nivel de juniori. Din fericire pentru handbal în ultimul an de juniorat, deși fusese promovat în echipa de tineret a lui Dinamo, se transfera cu jumatate din grupa și cu profesorul lor FERI SPIER la echipa de seniori a RAPIDULUI (locul II în 1959 și 1960). La Rapid joaca doar un sezon. Poate tot în întentia de a fi altfel, da examen la Facultatea de Constructii fara ajutor, dar trebuie sa se transfere la Universitatea București pentru cei patru ani de studenție, la profesorul EUGEN TROFIN.

            Și în fine după absolvirea facultatii inginerul CRISTIAN GAȚU ajunge la Steaua, la portile careia batuse candva la 7 ani dar la fotbal. 11 titluri de campioni nationali și în paralel 14 ani la Naționala cu doua titluri de campioni mondiali și doua medalii olimpice. Dar despre Cristi GAȚU care a adus în handbal arta jongleriei cu mingea vom mai scrie sau vom laaa presa vremii sa-l gratuleze cu epitafe unice, pe magicianul care ascunde mingea, pe cel pentru care o fenta filigramata, sau o angajare de gol nescrisa în nici o carte, conta mai mult decat un gol.             

            “TROFEUL CARPAȚI“ – Editia a 6-a , feminin, București, 20-22 nov. 1964

            Clasament : 1. Belgrad, 2. București, 3. București-tineret, 4. Moscova.

            București – senioare:

            Jucatoare: IRENE NAGY, MARIA BUZAS, ANA STARK, AURORA LEONTE, IULIA NACO, MARIA CONSTANTINESCU, CONSTANTA DUMITRESCU, ELENA HEDEȘIU, RODICA FLOROIANU, MARIA BOTA, ANETA SCHRANCO.

            Antrenori: CONSTANTIN POPESCU PILICĂ, FRANCISC SPIER.

            București – tineret:

            Jucatoare: LUCRETIA ANCA, ROZALIA SOOS, TEREZA SZEKELI, GABRIELA VARLAN, LIDIA DUMITRU, ELENA DOBARCEANU, VALERIA PREDA, PETRUTA BAICOIANU, ANGELA MOSU, RODICA BAÎN, MARIA NICOLAE, MONICA MADAU.

Antrenor: VICTOR CHITA.

            De subliniat înca odata preocuparea deosebita a Federației pentru echipele nationale de tineret, care au participat de fiecare data alaturi de echipe nationale de seniori, la Trofeul CARPAȚI, dar au avut și un calendar propriu.

            La feminin unde se impunea un schimb de generatii după C.M. din 1962 (loc I), antrenorul senioarelor CONSTANTIN POPESCU PILICĂ “coboara“ la tineret pentru aproape 6 luni și alaturi de VALERIU GOGÂLTAN întreprind o vasta actiune de selectie. în doua cantonamente (Teius și București), se convoaca circa 60 de tinere și foarte tinere handbaliste, care vor juca mai întai la tineret, apoi la “echipa mare” de senioare, cele care s-au evidentiat.

            La masculin, unde valorosul și extrem de ambitiosul antrenor EUGEN TROFIN MANDEL a fost pionul principal ani de zile, se remarca de la prima vedere ca marii campioni mondiali de mai tarziu au trecut “obligatoriu” pe la tineret (GAȚU, GORAN, MARINESCU, MOLDOVAN, MIRCEA COSTACHE II, TALE, NICA).

            Seria succeselor anului 1964 este deschisa de echipa feminina RAPID București – antrenor GABRIEL ZUGRAVESCU în Cupa Campionilor cand repeta performanta STIINTEI București din 1961 la Bratislava (un singur joc) în finala acestei competitii, scor 14-13 în confruntarea cu echipa I.H. HELSINGOR din Danemarca. Au înscris ELENA HEDEȘIU 5, ANA  STARK 4, RODICA FLORIANU 2, CONSTANTA DUMITRESCU 2, IULIANA NACO 1.

            O performanta de exceptie care aduce puncte și situeaza cele doua echipe ȘTIINȚA și RAPID pe locul unu și trei în Clasamentul cluburilor din Europa în 1965.

            În preliminarii RAPIDUL trece de SPARTAK SUBOTITA – Iugoslavia (13-5 și 6-8) și de FORTSCHRIT WEISENFLD – Germania (8-4 și 10-9) iar în semifinale de SPARTACUS BUDAPESTA – Ungaria (13-5 și 11-7).

 

CUPA CAMPIONILOR Editia 1963-1964

 

            Finala: RAPID București – IH Helsingor, 14-13.

            Loc I RAPID București

            Jucatoare: IRENE NAGY-KLIMOVSKI, MARGARETA HANEC, MARIA CONSTANTINESCU, ANA STARK-STANISEL, AURELIA SALAGEANU, IULIANA NACO, ELENA NEDEȘIU, CONSTANTA DUMITRESCU, RODICA FLOROIANU, ANTOANETA VASILE OȚELEA.

Antrenor: GABRIEL ZUGRAVESCU;

            Campionatul Internațional Feroviar de handbal masculin s-a desfasurat în Polonia în primavara anului 1963. Au participat 9 selectionate nationale. Echipa feroviara româna – alcatuita jucatorii de la Rapid București – obține în serii doua victorii: 14-6 cu Polonia și 24-2 cu Bulgaria, dar pierde la Suedia 8-10 și disputa finala mica în comapnia echipei din Cehoslovacia, castigand jocul cu 10-5 (5-1) prin punctele înscrise de CONSTANTINESCU 6, MURESAN 3 și STOIAN 1, clasandu-se astfel pe locul III.

            Clasament final: 1. RDG, 2. Suedia, 3. ROMÂNIA, 4. Cehoslovacia, 5. Polonia, 6. Iugoslavia, 7. Franta, 8. Bulgaria, 9. Austria.

            Echipa noastră: MEDESAN, ILIE, CONSTANTINESCU, BARBU, IONESCU, TURSUGIAM, MURESAN, TANASESCU, SIMION POMPILIU, LUNGESCU și STOIAN.  

            Obiectivul INTERNAȚIONAL de interes major l-a constituit Ediția a 5-a a Campionatului Mondial de handbal în 7, masculin, în Cehoslovacia, unde trebuia sa ne aparam titlul pe care il castigasem la DORTMUND – meciul acela super-dramatic cu doua prelungiri și cu mezînul COSTACHE I în chip de ultimul marcator al golului victoriei (9-8) pe fluierul final al arbitrilor. Naționala de seniori condusa de “triumviratul“ KUNST (principal), NEDEF și TROFIN și selectionata din cele doua echipe prezente la Trofeul CARPAȚI, întreprinde un turneu în țările nordice cu rezultate contradictorii. Pregatirea este finalizata în cantonamentele de la Sibiu și Brașov care redreseaza consistent moralul. Plecam la Praga cu emotii mari și oarecum nelinistiti mai ales ca primul joc il aveam în grupa cu echipa U.R.S.S., care progresase rapid și la handbal în 7. La “Trofeul CARPAȚI“, în sala Floreasca abia am reușit un egal (12-12), după ce am fost conduși pana în ultimele minute de joc cu 12-10. Noroc cu echipa de tineret care învinge U.R.S.S. a doua zi.

Seniorii au luat atunci o lectie usturatoare, dar vom vedea ca va fi extrem de folositoare.

            La C.M. din Cehoslovacia participa 16 echipe, repartizate în 4 serii după calificarile la care au participat 26 de selectionate:

                       

EVOLUȚIA ECHIPEI ROMÂNIA SENIOARE LA C.M. 1964

            România – URSS                    16-14 (7-8)                  grupa preliminara

            România – Norvegia               18-10 (11-7)                grupa preliminara

            România – Japonia                  36-12 (16-7)                grupa preliminara

            România – Cehoslovacia         16-15 (9-7)                  grupa semifinala

            România – Danemarca            25-15 (5-7)                  grupa semifinala

            România – Suedia                   25-22 (14-13)             finala mare

            Linie de clasament : 6 jocuri, 6 victorii, 136-88 golaveraj. Locul I.

 

Clasament: 1. ROMÂNIA, 2. Suedia, 3. Cehoslovacia, 4. RFG, 5. U.R.S.S., 6. Iugoslavia, 7. Danemarca, 8. Ungaria… s-au calificat la acest turneu final 24 de echipe.

 

CAMPIONI MONDIALI fără înfrângere ! 6 meciuri – 6 victorii!

România locUL I - Medalii de aur și Campioni Mondiali.

 

            PRIMUL JOC – în ziua de 5 martie 1964 în ZIMNI STADION celebrul patinoar din PARDUBICE cu o capacitate de 8000 de locuri întalnim echipa Uniunii Sovietice pe care o învingem greu cu doua goluri 16-14 după ce la pauza eram conduși 7-8 într-un meci de angajament total de ambele parti. Miza jocului era extrem de mare – rezultatul conta și în continuare și în grupele semifinale – primele doua treceau cu “zestrea“ din serii preliminare.

            Intrăm în teren cu: REDL portar, IVĂNESCU, HNAT, MOSER, IACOB, OȚELEA, COSTACHE M., NODEA, GRUIA și POPESCU facand doua și chiar trei schimbari atac – aparare.            Arbitru, suedezul IANERSTAM, singur la centru. Începem putin crispati jocul și ratam primele trei atacuri, suturi în bara sau aparate, suntem conduși cu 2-0 în minutul 8 (IUSENKO și LEBEDEV). Egalam abia în minutul 10 (IVANESCU și MOSER) și preluam conducerea 3-2 printr-un gol MOSER, după ce face o interceptie frumoașa și un contraatac al lui POPESCU ION.

            În tot acest timp REDL apara senzational trei suturi de la LEBEDEV și ZELENOV, dar nu poate retine un 7m, înscriu pe rând LABEDEV, MOSER, LEBEDEV; REDL apara un 7m și HNAT aduce egalarea aruncare cu evitare exceptionala cu plonjon pe stanga procedeu care va fi cunoscut în lume ca « EVITAREA ROMÂNULUI HNAT ». Este 7-7 și mai sunt cateva secunde dar același LEBEDEV (un colos de 2m și 95 kg) înscrie cu o bomba de la 10 m. La pauza 7-8.

            În repriza a II-a echipa română joaca mai organizat și după ce egalam (8-8), IACOB în chiar primul atac dominam clar și conducem cu 11-8 MOSER (2) și NODEA. Traim totuși clipe de mari emotii, avem doi jucatori eliminati pe cate doua minute IACOB și OȚELEA dar rezistam și primim doar un gol LEBEDEV în schimb înscriem și noi NODEA. Atunci cand eram în 4 jucatori de camp 12-9. O usoara relaxare mai erau 7 minute și conduceam cu 3 goluri și ne trezim egalati l2-12. Baietii iși revîn, se concentreaza, preluam conducerea 14-12 și nu o cedam pana la sfarșit 16-14. Au înscris OȚELEA și MOSER fiecare de cate doua ori. A fost cel mai important joc din serii și am luat o optiune decisiva pentru locul I în preliminarii, deoarece jocurile cu NORVEGIA (18-10) și JAPONIA (36-12) nu ne-au pus probleme deosebite.

            Prezentam marcatorii din jocul cu JAPONIA avem și formatia de baza cu care am abordat acest C.M.: IVANESCU 4, GRUIA 7, OȚELEA 5, MOSER 4, IACOB 4, POPESCU ION 5, NODEA 3, COSTACHE II 3, NICA 1, HNAT și cu REDL în poarta.

            Clasandu-ne pe locul I în seria D echipa româna se califica în grupele semifinale ale C.M. cu 2 puncte și golaveraj 16-14.

            Clasament serie D preliminară :  1. ROMÂNIA 6 pct.; 2. URSS 2 pct. ; 3. NORVEGIA 2 pct. ; 4. JAPONIA 2 pct.

            Suntem în seria II-a: ROMÂNIA, CEHOSLOVACIA, U.R.S.S., și DANEMARCA în seria I-a: SUEDIA, R.F.G., IUGOSLAVIA și UNGARIA.

            Jocul 4 în semifinale cu Danemarca, nu pune foarte mari probleme deși cu apararea lor avansata un fel de 3-3 (pe doua linii)  și cu rafinamentele tehnice specifice lor în atac puteau sa ne deruteze. Am ÎNVINS cu 25-15 dar la pauza a fost 5-7, repriza a doua a fost un mic recital (20-8) în primul plan principalii marcatori: MOSER 10, NODEA 4, OȚELEA 3 și portarul nostru REDL.

            Jocul 5, urma așa cum spunea presa din PRAGA, adevarata finala: ROMÂNIA – CEHOSLOVACIA, reeditarea finalei C.M. anterior la DORTMUNDT (R.F.G. 1961) dar acum în semifinale și mai ales la PRAGA în fata a peste 18000 de spectatori care va încuraja frenetic echipa lor contra unei mici galerii a românilor de nici 50 de suporteri. A fost un meci aprig cu 10 eliminari (cate 5 de fiecare parte), 7 aruncari de la 7m și cu 6 egalari. Am câștigat în final cu un gol 16-15 deși am condus mai ales în repriza a doua și cu trei goluri.

            ROMÂNIA: REDL, TALE portari, IVANESCU, MOSER, HNAT, NODEA, IACOB, OȚELEA, COSTACHE II, GRUIA și POPESCU.

             În primele secunde ale primului atac MOSER înscrie 1-0 dar imediat DUDA egaleaza așa începe lupta pricipalilor “tunari” ai jocului la care intervine și HNAT imediat 2-1. Începe “iures românesc“ și în minutul 17 conducem cu 8-3 (IVANESCU, MOSER 2, IACOB, COSTACHE, MIRCEA II) dar HAVLIK, MARES și RADA reduc din handicap 8-7 și în finalul repreizei după ce REDL  apara de la RADA și TROIAN, înscrie MOSER și la pauza este 9-7 pentru noi.

            Tot MOSER cu un sut specific “de la sold“ deschide scorul la începutul reprizei a doua.

            Deși evoluam o perioada în 5 joc de camp și cehii în 4 “nu tinem mingea“ și atacam, înscriem prin IACOB și MOSER 12-7 și HNAT 13-8. DUDA, IVANESCU, OȚELEA, DUDA, OȚELEA ridica scorul la 16-10 în minutul 48.

            Poate alta echipa ar fi cazut, dar jucatorii cehi au o mare experienta și încurajati frenetic de cei 18.000 de sustinatori – este un adevarat vacarm – revin în atac.

            Cu 10 minute înainte de final REDL apara senzational o lovitura de la 7m dar se dicteaza repetarea și DUDA nu mai iarta 16-11. Avem  5 goluri avans și înca 10 minute de joc, cehii ataca disperati, sala urla, reduc gol după gol dar tot noi controlam jocul și în final castigam cu 16-15.

*SUNTEM ÎN FINALĂ !*

După cateva secunde de liniste, sala întreaga aplauda cu fair-play echipa ROMÂNA. Clasamentul după jocurile din semifinale : 1. ROMÂNIA 6 pct.; 2. CEHOSLOVACIA 4 pct.;

3. URSS 2 pct.;  4. DANEMARCA 0 pct.

            Singura echipa neînvinsa este ROMÂNIA.

 

            Finala ROMÂNIA – SUEDIA spunea presa vremii “a fost un spectacol de înalta clasa, ambele echipe avand o evolutie senzationala, a câștigat ROMÂNIA  mai sigura pe ea în finalul jocului“ (SPORT TRIBUNE BERLIN)

            … dramatica prin evolutia scorului, cu un final apoteotic, jocul a fost lipsit de duritate și înclestare oarba, un joc splendid, multe felicitari echipei ROMÂNIEI  care a meritat acest nou titlu felicitari și echipei SUEDIA deasemenea (DAGENS MYHETR – STOCKHOLM).

            În aceeași “SPORTOVNI HALA“ acum cu circa 10.000 de spectatori (nu mai sunt implicate gazdele) la 15 martie 1964 avand ca arbitru (conducea un singur arbitru la centru) pe vest germanul SCHNEIDER, începe marea finala și începe tot cu 1-0 pentru noi ca în majoritatea jocurilor (IVANESCU). Și tot ca în alte 2 jocuri ajungem la 3-0 din nou IVANESCU și apoi MOSER în minutul 4. În minutul 16 este 10-6 pentru noi. Disputa devine ceva mai apriga. JONSSON reduce diferenta 10-8, VIRGIL HNAT executa o aruncare cu evitare și un plonjon de chinograma 11-8 iar MOSER o și mai frumoașa aruncare pe la sold dand lectii și model supertehnicienilor nordici. în replica JONSSON înscrie gol după gol și ajungem la 12-12 un moment de cumpana înainte de pauza. Înscrie același MOSER și apoi MIRCEA COSTACHE II dar și un gol suedez și repriza  I-a se încheie cu un avantaj minim 14-13. Echipa noastră joaca bine, dar suedezii ceva mai relaxati revin de fiecare data. Imediat după pauza este egal 14-14, urmeaza eliminarea lui HNAT și un 7m, suntem conduși 14-15 și momnetul devine dificil cand MOSER rateaza un 7 m. Intervine acum jucatorul de soc pastrat pe banca doar pentru atac tânărul GRUIA care înscrie. Interceptie COSTACHE II și MOSER gol, urmeaza COSTACHE II de pe extrema cu bolta peste RINGT ieșit sa închida unghiul, apoi HNAT mai demonstreaza o evitare acrobatica și este 18-16 și apoi 20-17. în continuare NODEA și IACOB fac 22-20. Mai sunt 6 minute și putin neglijenti în atac ne trezim egalati 22-22.

            Antrenorul IOAN KUNST-GHERMANESCU ii îndeamna sa joace la gol nu la tinerea mingii, secundul NEDEF este în genunchi, TROFIN a încremenit cateva secunde.

            IVANESCU intră pe un culoar de 20-25 de cm. și preluam conducerea 23-22. Apoi vine golul 24 care va fi pe prima pagina a ziarelor - “GIL“ HNAT pluteste în spatiu într-un plonjon lateral cu evitare aproape paralel cu solul culcat pe stanga 24-22, tot el încheie apoteotic cu o aruncare din saritura cu evitare procedeu de asemenea marca HNAT.

 

SUNTEM CAMPIONI MONDIALI

-Pentru a doua oara consecutiv-

 

            Adaugand acestei medalii pe cea tot de aur de la C.M. 1961, cele trei titluri  supreme cucerite de echipa feminina (1956, 1960, 1962), argintul baietilor din 1958 și cele trei Cupe ale Campionilor Europeni (ȘTIINȚA București 1961, Rapid București 1964 și Dinamo București 1964) avem dovada ca ȘCOALA ROMÂNEASCA domina handbalul mondial.

            Bucuria, satisfactia implinirii muncii depuse ani de zile a fost uriașa atunci după joc în sala dar și în tara. La aeroportul Baneașa aproape 3.000 de oameni ii vor întampina cu urale și flori pe noii (și vechii) campionii mondiali.

            Se cuvine felicitari tuturor care au contribuit la acest uriaș succes.

Bravo băieților, antrenorilor și tuturor celor care au fost lângă echipă și susținut-o.

 

ROMÂNIA SENIORI LA CM 1964 - CEHOSLOVACIA

Locul I - medalii de aur, Campioni Mondiali, Finala la Praga

 

  1. MIHAI REDL, portar, 28 ani, Dinamo Buc.; Campion mondial 1961, 1964;           6 jocuri,
  2. VIRGIL TALE, portar, 25 ani, Știința Buc., Campion mondial 1961, 1964;           4 joc,
  3. ION BOGOLEA, portar,  24 ani, Dinamo Buc.; Campion mondial 1961, 1964;     2 joc,
  4. PETRE IVANESCU, inter, 28 ani, Dinamo Buc.; Campion mondial 1961, 1964;  6 j/19 g,
  5. OLIMPIU NODEA, centru, 29 ani, Steaua Buc.; Campion mondial 1961, 1964;     6 j/11g,
  6. VIRGIL HNAT, inter,  26 ani, Dinamo Buc.; Campion mondial 1961, 1964; 6 joc., 12 gol.,
  7. HANS MOSER, inter, 27 ani, Dinamo Buc.; Campion mondial 1961, 1964;  6 joc, 33 gol,
  8. AUREL BULGARIU inter, 29 ani, Steaua Buc.; Campion mondial 1961, 1964; 3 joc,1 gol,
  9. CORNEL OȚELEA centru, 24 ani, Steaua Buc.; Campion mondial 1961, 1964;6 joc,14 gol,
  10. MIRCEA COSTACHE I ext-dr., 24, Dinamo Buc.; Campion mondial 1961, 1964;    4 j/3g,
  11. MIRCEA COSTACHE II, pivot, 24, Dinamo Buc.; Campion mondial 1961, 1964;    6j/8g.
  12. ION POPESCU, ext-stg, 21, Teleajăn Ploiești, Deb: ȘSE Ploiești; Prof. Ion Iușînschi 5j/10g
  13. GHEORGHE GRUIA inter, 24 ani, Steaua Buc.; Deb: Steaua Buc.; Prof. Ioan Kunst 5/18,
  14. IOSIF IACOB, ex-dr.,25,Steaua Buc.;Deb: Tehnometal Tmș.;Antr.: Fisher Zavadschi, 6j/12g,
  15. NICA CEZAR, inter 23, Dinamo Buc., Debut: Progresul Făgăraș ; Prof. D-tru Lupescu ; 5/3

 

           Golgeter CM HANS MOSER cu 33 de goluri făcând “schimb de locuri “ cu IVĂNESCU

                                                         care a fost golgeterul C.M. din 1961.

Antrenori: IOAN KUNST-GHERMĂNESCU, NEDEF NICOLAE, EUGEN TROFIN.

 

Subliniem contributia deosebita în pregatire a profesorului OPREA VLASE cel care a antrenat și condus echipa Naționala la Campionatul Mondial anterior 1961, cucerînd cu baietii primul titlu suprem la masculin, din istoria handbalului românesc. Antrenorul emerit OPREA VLASE a continuat fara întrerupere sa pregateasca echipa Naționala și după acest CM, uneori singur, alteori cu NICULAE NEDEFF sau EUGEN TROFIN în toti acesti trei ani 1961, 1962, 1963 participand la marile turnee ale europei și la zeci de întalniri Internaționale. În luna decembrie 1963 cu trei luni și jumatate înainte de CM din 1964 se imbolnaveste grav de hepatita fiind INTERNAT în spital de urgenta. Biroul Federal decide atunci constituirea unei echipe tehnice mai largi, un trio consacrat GIONI (Ioan Kunst Ghermanescu), NICU (Niculae Nedeff) și MĂNDEL (Eugen TROFiN). 

Mai trebuie neaparat sa remarcam aportul deosebit al doctorului CONSTANTIN ȘERPE medicul echipei nationale, care a avut la un moment dat (înainte de semifinale), infirmeria plina, a fost și kinetoterapeut și maseur și putin pșiholog, și tot ce a trebuit ca pana la urma toti accidentatii sa joace. Asupra tuturor problemelor mari și mici din perioadele de pregatire și în competitii a vegheat LUCIAN GRIGORESCU secretar general al FRH din 1951.

            Mai trebuie sa felicitam și sa multumim profesorilor care i-au descoperit și i-au îndrumat pe acesti mari jucatori și antrenorii lor de la Club :

           

1964–1965 – COMPETIȚIILE INTERNE se desfasoara de aceasta data cu o mai mare regularitate, dar nu ofera surprize. La feminin s-a jucat din nou pe doua serii și cu un turneu final de aceasta data la Turnu-Severin. La masculin podiumul de 4 echipe este o copie a celui de anul trecut.

            C.N. Editia I 1964-1965 – feminin – Divizia A

            1. ȘTIINȚA București – antrenor: CONSTANTIN POPESCU PILICĂ (în tur ION BOTA)

            2. ȘTIINȚA Timișoara – antrenor: VICTOR CHITA;

            3. Rapid București – antrenor: FRANCISC SPIER.

C.N. Editia 1964-1965, masculin – Divizia A

Doua serii a 10 echipe cu turneu final de 4 echipe

            1. Dinamo București – antrenor: OPREA VLASE;

            2. Steaua București – antrenor: ION KUNST-GHERMANESCU;

            3. Dinamo Brașov – antrenor: ION DONCA ;

            4. Știința Timișoara – antrenor: CONSTANTIN JUDE.     

            CUPA DE IARNA, principala noastră COMPETIȚIE de sala (campionatul se desfasoara în aer liber), are caștigatoare la feminin pe ȘTIINȚA Timișoara, antrenor CHITA VICTOR, urmata de Rapid București antrenor GABRIEL ZUGRAVESCU și Muresul Tg. Mures antrenor ARPAD KAMENITSCHI. La masculin pe primul loc din nou Dinamo București antrenor OPREA VLASE, urmata de Dinamo Brașov, antrenor ION DONCA și Știinta București revenînd pe podium cu un antrenor șimpatic, despre care se spuneau multe znoave și ziceri tehnice – STEFAN TITEL ANDREESCU.

            La juniori turneul final a avut loc la Sinaia și s-a încheiat la fete cu o mare surpriza – campioane ȘSE Buzau pentru prima și ultima oara.

            C.N. Junioare – Editia a 4-a 1964-1965 Turneu final la Sinaia

1.      Școala Sportiva de elevi Buzau – antrenor: ION BALEA;

2.      ȘSE 1 București – antrenor: VALERIU GOGÂLTAN;

3.      Luceafarul Brașov – antrenor: DUMITRU POPESCU-COLIBAS.

C.N.Juniori – Editia a 4-a 1964-1965 Sinaia

1.      CSȘ București – antrenor: EUGEN TROFIN;

2.      Dinamo București – antrenor: ALEXANDRU ILIE;

3.      Rafinaria Teleajen – antrenor: DUMITRU LUPESCU.

            În Cupa Sportul Popular, care se desfasura în continuare în sala (iar campionatul în aer liber), pentru a cîncea oara pe primul loc echipa antrenorului EUGEN TROFIN care castigase și campionatul (a patra oara consecutiv). Profesorul TROFIN – “Nea MANDEL”, era tot de patru ani și antrenorul echipei nationale de tineret și din 1964 secund al lui IOAN KUNST-GHERMANESCU la seniori.

            Deci la masculin locul I CSȘ București, antrenor EUGEN TROFIN, pe locul doi ȘSE Tg. Mures iar pe trei ȘSE Constanta – antrenor TRAIAN BUCOVALĂ. La feminin: 1. S.S.E 2 București – antrenor POMPILIU SIMION, 2. Liceul 4 Timișoara – antrenor CONSTANTIN POPA și 3 – Luceafarul Brașov – antrenor: DUMITRU POPESCU-COLIBAS.

 

            ACTIVITATEA INTERNAȚIONALĂ – un rezultat de exceptie realizeaza echipa clubului Dinamo București care cucereste, în premiera pentru handbalul masculin, Cupa Campionilor Europeni la cea de-a 6-a editie, după ce în 1963 o ratase de putin în finala cu Dukla Praga. După ce a fost exceptata de turul I, învinge în optimi pe ASK Vorwarts OstBerlin  (R.D.G.) cu 17-14, în sferturi pe HC Gotebor Suedia cu 24-11, iar în semifinale pe Grasshopper Zurich cu 19-11. în finala castiga cu 13-11 la campioana Iugoslaviei HC Medvesceak.

            Au jucat: MIHAI REDL, IOAN BOGOLEA – portari, PETRE IVANESCU, VIRGIL HNAT, GHEORGHE COVACI, GHEORGHE BĂDULESCU, CEZAR NICA, ION IONESCU, ION MOSER, LUCIAN POPESCU, MIRCEA COSTACHE I, GHEORGHE COMAN, MIRCEA COSTACHE II, ION MURESAN.

            Antrenor: OPREA VLASE.             

            La feminin campioana Naționala Știinta București nu a fost înscrisa în Cupa Campionilor pentru a permite echipei nationale sa se pregateasca în exclusivitate pentru CM din 1965.

            TROFEUL CARPAȚI – Editia a VI-a București, 19-21 nov. 1965

Clasament: 1. BUCUREȘTI – tineret, 2. BUCUREȘTI – seniori, 3. Budapesta, 4. Belgrad. Mare surpriza tineretul învinge seniorii și cucereste locul I.

            BUCUREȘTI – tineret – respectiv echipa Naționala de tineret locul I.

            Jucatori: CORNEL PENU, ALEXANDRU DINCA, GHIȚĂ LICU, CRISTIAN GAȚU, TITUS MOLDOVAN, ION PARASCHIV, MIHAIL MARINESCU, GHEORGHE GORAN, FRANCISC COMAN, ROLAND GUNESCH, DAN ROSESCU, NICA CEZAR, OLIMPIU SAVU, DITER CRISTIAN.      

Antrenori: EUGEN TROFIN, MIHAI PINTEA.

            BUCUREȘTI seniori – respectiv echipa Naționala de seniori locul II.

            Jucatori: MIHAI REDL , ION BOGOLEA, PETRE IVANESCU, HANS MOSER, VIRGIL HNAT, MIRCEA COSTACHE I, MIRCEA COSTACHE II, LUCIAN POPESCU, GHEORGHE GRUIA, IOSIF IACOB, OȚELEA CORNEL, OLIMPIU NODEA, GHEORGHE COMAN.

            Antrenor: IOAN KUNST-GHERMANESCU.

 

            Echipa de tineret, antrenor EUGEN TROFIN, continua sa obtina rezultate deosebite. Participand pentru prima oara la Marele premiu al orașului Berlin (R.D.G.) se claseaza pe primul loc, înaintea formatiilor de seniori Berlin, Leipzig, Viena și Copenhaga.

            Dovada a valorii deosebite  a unor tinerii ce vor ajunge Campioni Mondiali peste câțiva  ani – PENU, GAȚU, MOLDOVAN, LICU, GUNEȘ, GORAN, MARINESCU, DINCĂ, NICA. Consemnam debutul INTERNAȚIONAL la tineret a lui CORNEL PENU cel mai bun portar al handbalului masculin din România – așa cum a fost IRINA KLIMOVSKI la feminin – și unul din cei mai mari din lume. La început CORNEL a fost titular de drept în poarta de fotbal și handbal a Școlii Generale 8 și a Liceului Hasdeu din Buzau.            Odata însa cu încadrarea în grupa profesorului CONSTANTIN CAPATÂNA de la Școala Sportiva, se dedica handbalului în totalitate. În anul 1962 la Hunedoara este vicecampion national la juniori și deja fusese remarcat și nominalizat pentru loturile de juniori. Odata cu intrărea la facultate în orașul natal Galati se transfera la divizionara Știinta. După obtinerea titlului de înginer în tehnica constructiilor de Mașîni se transfera la Dinamo București careia i-a ramas credincios pana la retragere. Cooptat la lotul de tineret înca din anul 1964 debuteaza la 18 ani în Naționala de tineret și la seniori în 1966. Contributia lui la rezultatele de exceptie ale nationalei și ale echipei Dinamo a fost deosebita și vom vedea în mod concret cand și cum în paginile urmatoare.

            Tot în acest an și contribuînd la aceasta mare victorie, au debutat la o COMPETIȚIE Internațională și MIHAIL MARINESCU și GHEORGHE GORAN, care au avut în linii mari un traseu și un destin comun în handbal.

            Nascuti în același an 1944, au fost amândoi selectionați din curtea Liceului Caragiale de profesoara de la Sc.Sportiva Nr.1 IOSEFINA UGRON STEFANESCU, nimeni alta decat tripla campioana mondiala cu echipa femininA (1956, 1960, 1962). Aceasta le-a predat ABC-ul handbalului încadrându-i direct în grupa de avansati la Clubul Sportiv Școlar (E. TROFIN), unde sunt coautori a doua din cele 4 titluri de campioni nationali la juniori 1962, 1963 și apoi impreuna cu alti colegi de la Sc.Sportiva 1 trec la seniori la Universitatea București – antrenor tot Eugen TROFiN cu care obtin un pretios loc II după Steaua și Dinamo în anul 1966. Tot atunci, după ce au trecut prin loturile nationale de juniori, sunt promovati la tineret 1963, debuteaza ca Internaționali în 1964 și foarte repede la seniori 1965. Absolvînd ANEFS-ul, aceeași promotie, se transfera la Steaua, careia ii raman credincioși pana la…penșionare, ca jucatori sau ca sefi la Club. Goran într-o vreme chiar antrenor la echipa I –a, după ce și-a facut ucenicia la ȘSE 1 și ȘSE Steaua iar MARINESCU după ce va termina cu succes și cea de-a doua facultate (Drept) va ajunge în staful Federației, ca și Goran ulterior.     

             La feminin nu s-a organizat în acest an TROFEUL CARPAȚI deoarece coincidea cu C.M. (noiembrie) dar mai ales pentru a asigura o pregatire de baza “în liniste“ motiv pentru care nici campioana Naționala (ȘTIINȚA București) nu s-a înscris în Cupa Campionilor. Aceste masuri radicale se datorau și faptului ca necesarul schimb de generatii – mai concret întinerirea echipei – nu a fost realizata decat partial. Din anul 1953, anul adevaratei geneze a “echipei nationale de aur“ și pana în acest 1965 aproape au fost 13 ani grei cu trei Campionate Mondiale toate c’știgate, trei editii ale Festivalului, veritabile Campionate Europene, cu zeci și zeci de meciuri Internaționale și sute de pregatiri în luni mai exact ani de zile de cantonamente. Anii 1963 și 1964 au confirmat o stare de uzura fizica și psihica evidenta la marile noastre jucatoare care se apropiau de limita celor 30 de ani sau chiar o depașisera. Actiunea “schimb de generatii” a început tarziu în vara anului 1963 cand antrenorul principal de la senioare CONSTANTIN POPESCU PILICĂ coboara la tineret pentru 6 luni. Sunt selectionate 36 de jucatoare tinere și foarte tinere care au intrat într-un proces de pregatire și selectie întins pe doi ani. în anul 1964 se forteaza putin și în lotul de senioare sunt convocate GABRIELA VELICU (18 ani) și MARIA BUZAS (17 ani) ca portari alaturi de IRINA NAGHI (27), iar în camp LIDIA DUMITRU (20), ANETA SCHRAMCO (18), ELENA DOBARCEANU (19), MIOARA NICOLAE (19), RODICA FLOROIANU (19), alaturi de  STARK (29), CONSTANTINESCU (30), VICTORITA DUMITRESCU (28), LEONTE (27).

            Evident lipseau cele de 24-26 de ani, varsta optima a marilor performante la feminin, golul de generatie a fost piatra de moara care a tras în jos echipa Naționala.

            Rezultatele nu sunt multumitoare și cadem la primul test TROFEUL ZAGREB unde pierdem la POLONIA cu 7-8 și la IUGOSLAVIA A cu 5-9 și doar o victorie la echipa IUGOSLAVIEI 7-2. De la organele de partid și de stat vine indicatia expresa de a castiga din nou titlul și aceasta după o serie de însuccese în turneul de la Zagreb (cu Polonia 7-8, cu Iugoslavia 5-9) cand am prezentat o echipa mult întinerita. Urmeaza trei meciuri în tara cu echipa U.R.S.S.-ului: la București 13-11, la Brașov 12-17, la Galati 8-8 și în revansa trei în deplașare: la Moscova 6-8, la Lwow 4-5 și la Bacău 8-8. În finalul pregatirilor doua victorii la București asupra echipei Cehoslovaciei cu 10-8 și 8-6 în care foloșim din nou mai mult senioarele, care ziceau ca ne vor da mai multa siguranta.

            Cu toate aceste rezultate fluctuante și a numeroaselor schimbari de formatii și a unui schimb de generatii, doar partial realizat, echipa a fost la un pas (63 de secunde) de o medalie.

           

Rezultate C.M. 1965

            România – Polonia                  4-4                   Grupa preliminara

            România – Ungaria                 6-9                   Grupa preliminara

            România – Cehoslovacia         8-8                   Grupa preliminara

România – Danemarca            9-10                 Joc Clasament loc 5-6

            Primul joc la OFFENBURG cu Polonia, socoteam aceasta de bun augur, deoarece și la C.M. din 1956 și la cel din 1962 primul joc l-am avut tot cu Polonia și de fiecare data am câștigat meciul și în continuare titlul suprem.

            Dar, jocul cu POLONIA (7 noiembrie 1965) a fost un cosmar. De ambele parti se comit greseli și ratari încredibile, în plus pe un gen de ciment perfect lustruit, fetele noastre aluneca cu “tenișii chinezesti” mai ceva ca la hochei, totuși conducem cu 3-0. La pauza conduceam cu 4-3 și aveam în continuare sperante, fetele șimteau ca sunt mai bune. Dar calvarul ajunge la apogeu în repriza a doua, cand din rau în mai rau, a aparut și un condens și acum alunecau toti și polonezele și noi și arbitrii, în consecinta se petrece un fapt unic în toatăistoria C.M., repriza a doua se încheie cu scorul de 1-0 pentru Polonia, după ce fetele noastre au ratat cel putin 6-8 ocazii bune de gol pe contraatac mai ales, dar și de la distanta de unde orice aruncare din saritura prezenta un pericol pentru jucatoarea respectiva. Scor final 4-4 a înscris: ANA STARK-STANISEL 3 (2 din 7m) și CONSTANTA DUMITRESCU 1, deci nici un gol pe contraatac, care era punctul nostru forte, recunoscut de toatălumea. A doua zi presa locala aprecia ca: “a fost un meci original, o Combinatie de hochei și  handbal, cu multe situatii și scene de comedie muta“.

            Peste doua zile la FREIBURG, după ce la pauza conduceam cu 4-3 (la fel  ca în jocul cu Polonia) pierdem la UNGARIA – care va castiga titlul. După o zi de pauza, echipa face un joc foarte bun cu Cehoslovacia, conducem permanent cu 2-3 goluri la pauza 6-4, dar în final cand mai erau 63 de secunde, nu tinem mingea (regulamentul era mai îngaduitor) și o foarte tânăra jucatoare risca o aruncare și rateaza, în schimb polonezele tin de minge și cu 6 secunde înainte de final forteaza, obtin 7m, transformat de celebra KERNEROVA, fluier de gol și fluier final (8-8).

 Clasament: 1. Ungaria 6 pct., 2. Cehoslovacia 3 pct., 3. România 2 pct., 4. Polonia 1 pct.

Am fost la 6 secunde de un loc în semifinale și de o medalie poșibila, așa ne clasam pe locul III în serie și jucam pentru locul 5-6 cu Danemarca. Exact finala mare din 1962 de la București cand ROMÂNIA cucerea titlul de Campioana Mondiala, iar DANEMARCA pe cel de “vice“ acum lupta este doar pentru mijlocul Clasamentului (loc 5-6). Presa subliniaza acest declîn în cuplu româno – danez. De aceasta data danezele iși iau revansa la un singur gol (10-9) într-un meci în care echipa noastră a jucat chiar foarte bine dar nu a mai avut suflu pentru final (în ultimele 10 minute a fost de trei ori egal) la fel ca aproape în fiecare joc.

            C.M. Editia a III-a R.F. Germania, 7-13 noiembrie 1965

Clasament: 1. Ungaria, 2. Iugoslavia, 3. R.F.Germania, 4. Cehoslovacia, 5. Danemarca, 6. România, 7. Japonia, 8. Polonia.

            Jucatoare: IRENE NAGY-KLIMOVSCHI 28 ani 169cm 63 kg, LUCRETIA ANCA-MOISE 22 ani 165cm 63 kg, ANA STARK-STANISEL 30 ani 166cm 67 kg – 7 goluri, ELENA DOBARCEANU RADUCANU 20 ani 167cm 57 kg 2 gol, ANETA SCHRAMCO 20 ani 167cm 58 kg 2 gol, LIDIA DUMITRU 21 ani 165cm 61 kg 2 gol, ELENA HEDEȘIU 27 ani 157cm 56 kg, AURORA LEONTE 27 ani 170cm 68 kg, CONSTANTA DUMITRESCU 28 ani 170cm 60 kg 4 gol, RODICA FLOROIANU-VIDU 21 ani 156cm 56 kg 3 gol, EDELTRAUT FRANTZ-SAUER 23 ani 171cm 64 kg 2 gol, AURELIA SALAGEANU TUDOR 29 ani 161cm 61 kg 3 gol, ANA NEMETZ SCHAUBERGER 21 ani 165cm 61 kg 2 gol, IULIANA NACO 27 ani 160cm 58 kg 4gol.

 Antrenori: CONSTANTIN P. POPESCU principal, FRANCISC SPIER, NICULAE NEDEFF-federal.

Și cu aceasta echipa de aur a perioadei de început și de glorie  a handbalului românesc iese din arena sportiva, dar raman pe veci în istoria handbalului românesc.

 

1965–1966 ACTIVITATEA INTERNA – în campionatul national feminin de senioare continua întrecerea la varf între București (ȘTIINȚA și Rapid) și Timișoara (Universitatea) la care se mai adauga și Tg. Muresul dar numai pentru acest an.

            C.N. Editia a 8-a 1965-1966 Divizia A, feminin – senioare:

1.      Universitatea Timișoara – antrenor: VICTOR CHITA;

2.      Rapid București – antrenor: FRANCISC SPIER;

3.      Muresul Tg. Mures – antrenor: ARPAD KAMENITSCHI.

            Campionatul masculin este dominat categoric de cuplul Steaua–Dinamo, pe locul III o surpriza Universitatea București o echipa foarte tânăra, cu multi jucatori din Naționala de tineret și cu același antrenor EUGEN TROFIN în ambele situatii.

            C.N. Editia a 8-a 1965-1966, Divizia A, masculin seniori :

1.      Dinamo București – antrenor: OPREA VLASE;

2.      Steaua București – antrenor: IOAN KUNST-GHERMANESCU;

3.      Universitatea București – antrenor: EUGEN TROFIN.

            Poate nu mai este o surpriza clasarea tinerilor studenți imediat langa cei doi granzi Dinamo și Steaua atunci cand vom nota formatia lor: GAȚU, MARINESCU, GORAN, TALE, ANGHEL, JUMATATE, DUCA, EFTIMIE.

            Trei echipe din București pe podium este o situatie rarisima, dar foarte explicabila în primul rând datorita valorii deosebite  a antrenorilor respectivi, exact trioul de la Naționala și s-o recunoastem, a unui flux de jucatori din provincie spre cele doua echipe bucurestene cu conditii deosebite, adica un stagiu militar ceva mai usor și uneori grade militare sau o facultate și diploma cu bursa, respectiv camin și o indemnizatie de efort (400 de lei), cantina gratis, ceea ce era foarte mult pe atunci.

            CAMPIONATUL NAȚIONAL DE JUNIORI este însa așaltat de echipele din provincie, orașul Tg. Mures ajunge în turneul final și la fete (loc I) și la baieti (loc II) dar și ȘSE 2 București are doua echipe pe podium: loc II la fete și III la baieti. La masculin pentru prima oara Bucureștiul este detronat de provincie; locul I Școala Sportiva din Buzau, pregatita de un profesor-arbitru, CONSTANTIN CAPATANA, cel care se va evidentia în handbalul românesc în ambele ipostaze. De notat ca în anul anterior Buzaul castigase titlul la fete.

            C.N. Editia a 5-a  1965-1966 – junioare I Turneul final la Tg.Mures

1.      Start Tg. Mures – antrenor: WILHELM HELVIC;

2.      ȘSE 2 București – antrenor: POMPILU SIMION;

3.      ȘSE Sibiu – antrenor: ION SCHUSTER.

            C.N. Editia a 5-a 1965-1966 – juniori I Turneul final la Tg.Mures

1.      ȘSE Buzau – antrenor: CONSTANTIN CAPATANA;

2.      ȘSE Tg. Mures – antrenor: IOSEF SZABO;

3.      S.S.F. 2 București – antrenor: FRANCISC SPIER.

            CUPA DE IARNA (în sala) la seniori, revine pentru a opta oara echipei Dinamo București – antrenor OPREA VLASE, urmata de ȘTIINȚA Timișoara antrenor CONSTANTIN JUDE și de Steaua antrenor OCTAVIAN NITESCU; la feminin, pe primul loc Progresul București – antrenor RADU BADESCU, pe locul doi echipa de junioare ȘSE Sibiu – antrenor ION SCHUSTER și pe locul III un nou centru handbalistic, Favorit Oradea, antrenor SEVER HADADEA.

            Antrenorul RADU BADESCU de la Progresul era un baschetbalist convertit “pe  viata“ la handbal, în principal ca arbitru, el a fost creatorul unei foi de arbitraj pentru handbal – socotita cea mai valoroașa și mai completa, cu înregistrari extrem de utile pentru antrenori. După ce a jucat o buna vreme și baschet și handbal s-a dedicat antrenoratului – la progresul București cu rezultate bune, mai ales la debut. Subliniem din nou: campionatul national se desfasura toamna – primavara, în aer liber (în toată tara existau 2-3 sali regulamentare), uneori pe ploaie, frig și vant, chiar și pe nInsoare, CUPA DE IARNA era un fel de campionat în sala, dar cu o participare limitata, unde uneori marile echipe (mai ales la feminin), promovau și lansau tinere și foarte tinere jucatoare.

            CUPA SPORTULUI POPULAR pentru juniori se defasura de asemenea în sala – ca o replica la C.N. care tot din lipsa salilor, se desfasura în aer liber. La fete echipa Școlii Sportive Nr.2 din București antrenor: POMPILIU SIMION continua seria victoriilor, ocupand primul loc, urmata de Liceul 2 Brașov – antrenor DUMITRU POPESCU-COLIBAS și ȘSE nr. 1 București – antrenor VALERIU GOGÂLTAN.

 

            ACTIVITATEA INTERNAȚIONALĂ se desfasoara la o scara mai redusa – în absenta unor C.M. – cu competiții și cupe devenite deja clasice.

            TROFEUL CARPAȚI se disputa în continuare cu echipe nationale dar sub nume de orașe ceea ce convenea tuturor, antrenorii respectivi putand încerca diverse formatii și formule la început de sezon. Pentru noi Trofeul CARPAȚI era “Marele trial“, întotdeauna am înscris doua echipe, cea de seniori și cea de tineret cuprinzand în total 28-30 de jucatori, toatăelita și cam toate sperantele existente în tara la ora respectiva. Iata situatia în anul 1966:

            TROFEUL CARPAȚI – Editia a 7-a – feminin – București 13-17 nov. 1966

Clasament: 1. BUCUREȘTI, 2. Belgrad, 3. Moscova, 4. Budapesta, 5. BUCUREȘTI-tineret.

            BUCUREȘTI – senioare (echipa Naționala)

            Jucatoare: IRENE NAGY-KLIMOVSCHI, LUCRETIA ANCA, EDELTRAUT FRANTZ, RODICA FLOROIANU, LIDIA DUMITRU, ANA STARK, FELICIA GHEORGHIȚĂ, ANTOANETA OȚELEA, IRENE OANCEA, ANGELA MOSU, TEREZA SZEKELI, EVA KASPARI.

            Antrenori: FRANCISC SPIER, DUMITRU POPESCU-COLIBAS;

            BUCUREȘTI – tineret (echipa Naționala)

            Jucatoare: MARIA BUZAS, ELISABETA SIMO, MARIA NICOLAE, CONSTANTA ILIE, SIMONA ARGHIR, LUCRETIA NEAGOE, ROZALIA SOOS, ANETA SCHRAMCO, ELENA DOBARCEANU, CRISTINA METZENRATH, EMILIA NEGHINA, MARIA DOMSA, MAGDA MIKLOS, PETRUTA BAICOIANU.

            Antrenor: VICTOR CHITA;

            În lotul senioarelor ramaneau doar 3 “veterane“: IRENE NAGY-KLIMOVSCHI, ANA STARK-STANISEL, ANTOANETA OȚELEA, iar la tineret o serie întreaga de debutante care după ani vor urca ROMÂNIA pe podium  (1973 vicecampioni mondiali): SIMONA ARGHIR-SANDU, ROZALIA SOOS, MAGDA MICLOS-ILIES, PETRUTA BAICOIANU-COJOCARU, CRISTINA METZENRATH.

            TROFEUL CARPAȚI – Editia a 7-a , masculin  Cluj 19-23 nov. 1966

Clasament: 1. ROMÂNIA, 2. Iugoslavia, 3. URSS, 4. Franta, 5. ROMÂNIA-tineret

            BUCUREȘTI – echipa Naționala de seniori

            Jucatori: MIHAI REDL , CORNEL PENU, VALENTIN SAMUNGI, VIRGIL HNAT, CRISTIAN GAȚU, COSTACHE MIRCEA II, CORNEL OȚELEA, OLIMPIU NODEA, GHEORGHE GRUIA, CEZAR NICA, GHEORGHE GORAN, GHIȚĂ LICU, ROLAND GUNESCH.

            Antrenori: IOAN KUNST-GHERMANESCU, EUGEN TROFIN.

           

 

BUCUREȘTI – tineret (echipa Naționala de tineret)

            Jucatori: ALEXANDRU DINCA, VIRGIL TALE, DAN ROSESCU, IOAN POPESCU, COSMA FRANCISC, PETRE POP, GABRIEL KICSID, TITUS MOLDOVAN, TEODOR COASA, MIHAIL MARINESCU, ION PARASCHIV, SILVIU BADAU, MARIN DAN, ADRIAN CIUCA, DUMITRU DINEA, PETRE AVRAMESCU, STEFAN ORBAN.

            Antrenori: MIHAI PINTEA, DUMITRU LUPESCU.

Se remarca o întinerire mașiva a lotului de seniori, cei de la tineret urca la lotul mare cu antrenor cu tot (EUGEN TROFIN). De altfel, urmarind an de an Naționala de tineret de la Trofeul CARPAȚI “citim” în proportie de 90 % Naționala de seniori de peste câțiva  ani.

            Editie de editie TROFEUL CARPAȚI a fost și o reala școala pentru toti antrenorii din tara, care vedeau în joc și la antrenamente cei mai buni jucatori și jucatoare din lume. De altfel, la fiecare editie erau convocati pe langa Colegiul Central de antrenori și antrenorii divizionari pentru urmatoarea editie dar și pentru un scurt curs de “perfectionare a pregatirii profesionale“. în presa am găsit un subtitlu clasic: “dimineata elevi în banci la cursuri, după-amiaza profesori-spectatori în tribunele salii “. Și așa a fost an de an, Trofeul CARPAȚI a fost mult mai mult decat o COMPETIȚIE, putem spune ca a fost un adevarat sistem care a fundamentat marile performante ale handbalului românesc” și i-a facut pe antrenori sa vorbeasca aceeași limba.

            La Trofeul TASMAIDAN în Iugoslavia a doua mare COMPETIȚIE din acele vremuri din Europa echipele noastre se claseaza amandoua pe locul II după gazde.

            La feminin – orașul gazda este BELGRADUL, Clasament: 1. Belgrad, 2. BUCUREȘTI – antrenori: FRANCISC SPIER, DUMITRU POPESCU-COLIBAS, 3. Cehoslovacia, 4. Belgrad-tineret.

            La masculin: 1. Belgrad, 2. BUCUREȘTI – antrenori: IOAN KUNST-GHERMANESCU, EUGEN TROFIN.

 

            Echipa de tineret – antrenor: MIHAI PINTEA; participa la prima editie a Cupei Marii Baltice, în Polonia, unde se claseaza pe locul II după echipele de seniori ale Ungariei și U.R.S.S.

            Reprezentativa orașului București ia parte la Marele Premiu al orașului Berlin dar de aceasta data se claseaza numai pe locul III.

            În CUPA CAMPIONILOR echipele noastre (ȘTIINȚA București la feminin și Dinamo București la masculin) nu au participat în COMPETIȚIE din motive financiare, dar mai ales politice – de la echipele de club se mai ramanea în Occident, de la cele nationale mai putin.

 

1966 –1967 ACTIVITATEA INTERNA – se imbogateste din acest an prin organizarea Diviziei B atat la masculin cat și la feminin. în campionatul seniorilor la feminin continua disputa București – Timișoara și din lupta acerba – între cele doua castiga… Rapidul.

            C.N. Editia a 9-a 1966-1967 – feminin, categoria A

1.      Rapid București – antrenor: FRANCISC SPIER;

2.      Universitatea Timișoara – antrenor: VICTOR CHITA;

3.      Universitatea București – antrenor: CONSTANTIN POPESCU PILICĂ.

            La masculin aceeași rivalitate sportiva: București (cu doua echipe) și Timișoara, doar rocada la varf între Steaua și Dinamo.       Perioada de dominare categorica a echipei Dinamo București cu antrenorul emerit OPREA VLASE la conducere și cu 7 titluri în 8 ani se opreste aici, va urma o obsedanta serie de locuri II cand campioni vor fi cei de la Steaua cu mai multi antrenori la carma pe rând: IOAN KUNST GHERMANESCU, NICOLAE NITESCU, OLIMPIU NODEA, CORNEL OȚELEA și OTTO TELLMAN. Dealtfel Steaua și Dinamo vor merge în tandem schimband trena timp de peste 30 de ani 1958 – 1990 avand în acest timp și 80 poate chiar 90 % din componentii echipelor nationale.

            C.N. Editia a 9-a 1966-1967, masculin, categoria A

1.      Steaua București – antrenor: IOAN KUNST-GHERMANESCU;

2.      Dinamo București – antrenor: OPREA VLASE;

3.      Politehnica Timișoara – antrenor: CONSTANTIN JUDE.

            Se reia Campiontul National Divizia B, dar acum la handbal în 7 (se mai organizase divizia B la handbal în 11 – pe terenul de fotbal) care se disputa pe cate doua serii a 10 echipe pe criterii geografice, Est-Vest, formula care a rezistat și în prezent (anul 2002). Pana în acest an (1967) promovarea în Divizia A se facea printr-un campionat de calificare cu etape eliminatorii pe oraș, judete, zone și finale. La aceasta prima editie caștigatoarele celor doua serii sunt, la feminin: Constructorul Timișoara și Politehnica Galati, iar la masculin: Textila Cisnadie și Universitatea Cluj care vor promova în Divizia A.

            La juniori instabilitatea echipelor, datorita deselor schimbari de generatii face ca pe primele locuri sa se ridice mereu alte echipe: rare sunt cazurile în care unii antrenori reusesc sa se mentina o vreme mai îndelungata cu echipa lui drept “cap de afis“.

            C.N. Junioare Editia a 6-a 1966-1967 – feminin Turneul final la Craiova

1.      ȘSE Arad – antrenor: ALBERT SZILBEREIS;

2.      ȘSE 1 București – antrenor: VALERIU GOGÂLTAN;

3.      ȘSE Tg. Mures – antrenor: ALBERT GALFALVI.

            C.N. Juniori Editia a 6-a 1966-1967 – masculin Turneul final la Craiova

1.      ȘSE Sibiu – antrenor: KARL MARTINI;

2.      Zorile Jimbolia – antrenor: ROLAND WEGHEMAN;

3.      ȘSE Tg. Mures – antrenor: LADISLAU BEREKMERI.

            În CUPA DE IARNA (un campionat fara titlu desfasurat în sala) la feminin: 1. Rapid București – antrenor: FRANCISC SPIER, 2. Universitatea Cluj – antrenor TIBERIU RUSU, 3. Rulmentul Brașov – antrenor: DUMITRU POPESCU-COLIBAS (este prima aparitie în divizie a echipei din Brașov sub denumirea Rulmentul – fosta Tractorul). La masculin surpriza de proportii pe locul I Universitatea Cluj – antrenor: ROMEO SOTIRIU, pe locul II Dinamo Brașov– antrenor: ION DONCA și pe locul III Dinamo Bacău – antrenor: LASCĂR PANĂ (în premiera aparitia orașului Bacău pe prima scena a handbalului și prima aparitie la varf a tânărului profesor LASCĂR PANĂ).

            La juniori în CUPA SPORTUL POPULAR (din acest an CUPA DE IARNA) în sala la feminin: 1. ȘSE Sibiu – antrenor: IOAN SCHUSTER, 2. ȘSE1 – antrenor: VALERIU GOGÂLTAN și 3. Rapid București – antrenor: MIHAI CRETU.

 

            ACTIVITATEA INTERNAȚIONALĂ cunoaste în anul 1967 doua evenimente majore: Campionatele Mondiale de Seniori din Suedia și Campionatul Mondial de Tineret – editie experimentala sau editie 0 (zero) cum s-a numit ulterior.

            Debutul activitatii Internaționale este asigurat tot de TROFEUL CARPAȚI ajuns la editia a 8-a, care dobandise un prestigiu deosebit în lume și un loc în calendarul I.H.F., prin valoarea deosebita a echipelor participante, asigurând în același timp pentru “activul F.R.H.“ o importanta experienta organizatorica. Fiecare editie, la mare concurenta cu turneele de la Belgrad și Berlin, a fost organizata de noi la nivelul unui campionat european.

            TROFEUL CARPAȚI Editia a 8-a , feminin – Cluj 23-27 nov. 1967

Clasament: 1. București, 2. Moscova, 3. Iugoslavia, 4. Budapesta, 5. București-tineret

            BUCUREȘTI senioare

            Jucatoare: IRENE NAGY, MARIA BUZAS, GETA MICU, ANA STARK, ANA NEMETZ, TEREZA SZEKELI, RODICA VIDU, ELENA DOBARCEANU, ANETA SCHRAMCO, MARIA NICULAE, FELICIA GHEORGHIȚĂ, EDELTRAUT FRANTZ, LIDIA DUMITRU, PETRUTA BAICOIANU, ELENA HEDEȘIU.

            Antrenori: FRANCISC SPIER, DUMITRU POPESCU-COLIBAS;

            BUCUREȘTI tineret

            Jucatoare: ELISABETA SIMO, MARIA MOROSAN, ELENA OPREA-DRĂGĂNESCU, EMILIA NEGHINA, JULIETA TOPARLAN, SIMONA ARGHIR, MARIANA CHIRILA, HILDE HRIVNAC, RODICA CORDOS, MAGDA MICLOS, MARIA DOMSA, CRISTINA METZEHRAT, AURELIA COSTANDACHE, PAULA ANGHEL, EMILIA MUNTEANU.

            Antrenori: POMPILIU SIMION, ION SCHUSTER;

           

TROFEUL CARPAȚI Editia a 8-a , masculin, București 18-20 nov. 1967

Clasament: 1. București, 2. Iugoslavia, 3. Varsovia, 4. URSS, 5. Budapesta, 6. București-tineret

            BUCUREȘTI seniori

            Jucatori: CORNEL PENU, ION NEGOVAN, GHEORGHE LICU, IOSIF IACOB, PETRE POP, MIRCEA COSTACHE II, DITER ROT, GHEORGHE GRUIA, ROLAND GUNESCH, IOAN POPESCU, GHUNTER SPEC, GHEORGHE GORAN, VALENTIN SAMUNGI.

            Antrenori: NICULAE NEDEFF, EUGEN TROFIN;

            BUCUREȘTI tineret

            Jucatori: ALEXANDRU DINCA, STEFAN ORBAN, ION PARASCHIV, TITUS MOLDOVAN, CRISTIAN GAȚU, GABRIEL KIKSID, OLIMPIU SAVU, CRISTIAN GHEORGHIEVICI, ILIE ROTARU, MARIN DAN, OVIDIU EREMIA, STEFAN BIRTALAN, STELIAN RADUTOIU, CONSTANTIN STOICA.

            Antrenori: MIHAI PINTEA, LASCĂR PANĂ.

            Ca în fiecare an, Trofeul CARPAȚI atat pentru fete cat și pentru baieti constituie baza selectiei și verificarii întregului fond de valori “la zi“ sau de perspectiva. După un calendar deja cunoscut urma o alta mare COMPETIȚIE care definea echipele noastre pentru Campionatele Mondiale, respectiv Trofeul TASMAIDAN. La feminin, în acest an la ZAGREB: 1. Iugoslavia, 2. ROMÂNIA – antrenori: FRANCISC SPIER, DUMITRU POPESCU-COLIBAS, 3. Ungaria, 4. Polonia. La masculin de asemenea pe locul 1. Iugoslavia, 2. ROMÂNIA – antrenori: NICULAE NEDEFF, 3. Germania, 4. Bulgaria.

            Echipa masculina de tineret participa la Marele premiu al orașului Berlin, loc II după Moscova, dar și înaintea Berlinului și la “Cupa Marii Baltice“ unde castiga primul loc, urmata de echipele Ungariei și Poloniei.

            Echipa Steaua București (75% din Naționala de seniori), cucereste locul I la “Spartachiada armatelor prietene“ de la Budapesta, urmata de DUKLA Praga, TSKA Moscova și WORWERTZ Berlin, toate la rândul lor aproape șînonime cu echipele nationale respective.

            Editia a 6-a a Campionatelor Mondiale (masculin) s-a desfasurat în luna ianuarie 1967 în Suedia și a reunit 16 echipe din cele 28 participante la calificari, repartizate în 4 serii și care au jucat în 10 orașe toate cu sali exceptionale (unele erau patinoare) cu peste 4.500 de spectatori.

            Pentru echipa României, participanta direct în turneul final, reprezenta o mare încercare îndeplinirea visului – poate prea frumos – de a cuceri cel de-al treilea titlu suprem consecutiv – după DORTMUND 1961 și PRAGA 1964. Selectionata noastră pregatita de acum de deja celebrul trio IOAN KUNST-GHERMANESCU, NICULAE NEDEFF și EUGEN TROFIN se afla însa în conditii relativ nefavorabile. Echipa era în plin proces al schimbarii de generatii și nu avea înca omogeNIȚĂtea tehnico-tactica dar și morala și nici “rodajul“ în mari competitii. Pe pozitii se mentineau marii nostrii jucatori: REDL , IACOB, MOSER, HNAT și MIRCEA COSTACHE II, dar la care începuse sa apara semnalele unei oboseli și uzuri fizice și psihice aproape normale după zeci de ani de confruntari dure, acestora se adauga câțiva  tineri care se afirmasera la PRAGA: OȚELEA, POPESCU, NICA, GRUIA și venea puternic noul val: GAȚU, PENU, GORAN, SAMUNGI, LICU, GUNESCH.

            Peste toate acestea, grupa noastră D era categoric cea mai dificila. Pentru cele doua locuri care asigurau accesul în semifinale luptau cu sanse egale trrei mari echipe: U.R.S.S., R.D.Germana și România. Una din acestea urma pur și șimplu sa plece acasa după numai trei meciuri – se juca doar pentru locurile 1 – 8 toti ceilalti erau clasati egal.

EVOLUȚIA ECHIPEI ROMÂNIA LA CM 1967, SUEDIA:

ROMÂNIA – R.D.G.                         14-14                                       Grupa Preliminară

            ROMÂNIA – CANADA                   27-3                                          Grupa Preliminară

            ROMÂNIA – URSS                          15-13                                        Grupa Preliminară

ROMÂNIA – UNGARIA                 20-19                                        Sferturi de Finală

ROMÂNIA – CEHOSLOVACIA    17-19                                        Semifinale

ROMÂNIA – URSS                          21-19 (18-18, 19-19).               Finala Mică, loc III, IV

Linie de clasament: 6 jocuri, 4 victorii, 1 egal, 1 pierdut, 114-87 golaveraj. Locul III.

            Jocul 1 a avut loc la STOCKHOLM în ziua de 12 ianuarie 1967 la ERIKSDAHLHALLEN în compania echipei R.D.G.- ului. A fost poate cel mai dramatic și mai darz meci disputat vreodata de selectionata noastră masculina.

            La fluierul arbitrului suedez THORELD IANERSTAM, jocul începe direct cu un angajament total de ambele parti și va fi o lupta acerba din primele secunde pana cu 2 secunde înainte de fluierul final cand GRUIA reuseste sa aduca egalarea 14-14. A fost un infern. GRUIA a început și s-a încheiat cu cate un gol stil GRUIA în primul și ultimul nostru atac. Dar alaturi de el au jucat magistral “la sacrificiu“ toti ceilalti: OȚELEA, MOSER, LICU, NICA, GORAN, COSTACHE II, SAMUNGI, portarii REDL  și PENU.

            Meciul a fost foarte echilibrat, scorul mentinandu-se egal aproape tot timpul, doar în minutul 42’ 10-8, 43’ 11-9 și minutul 46’ 12-10, selectionata R.D.G. conduce.

            Cu 6 minute înainte de final scorul era 13-13 și așa ramane înghetat pana cand la un sut mai putin înspirat al lui GRUIA suportam un contraatac și extrema EICHORM înscrie 13-14. Mai sunt 70 de secunde, se greseste de ambele parti și în final cand mai sunt doar 15 secunde avem mingea. AM PIERDUT MECIUL ? NU! De pe margine se urla: ARUNCA, ARUNCA!, vocea puternica a antrenorului NEDEF se aude peste vacarmul din sala. OȚELEA aflat în terenul advers se întoarce spre GRUIA care abia depașise centrul, il cheama și ii paseaza; un ELAN MARE CU DRIBLÎNG și DE LA 17-18 METRI urmeaza o “ghiulea“ care trece miraculos prin padurea de brate – toti jucatorii R.D.G.-ului erau masati în centru pe la 8-9 metri – și …14-14 urmeaza fluierul final. Acesta era marele GRUIA vorba antrenorilor: “lui GURITA (avea o voce agreabila) trebuie sa-i ierti totul, el te baga în mormant, el te salta în ceruri“

            Jocul 2: la BORLENGE, selectionata română urcă spre cercul polar. Victorie comoda în fata echipei Canadei (27-3) după egalul din prima zi aveam nevoie de golaveraj.

            Consemnam debutul la C.M. a doi tineri handbalisti, portarul CORNEL PENU care a jucat tot timpul și CRISTIAN GAȚU  autorul a 7 goluri, amandoi vor face epoca în handbalul din ROMÂNIA.

            În celalalt meci din grupa, o mare surpriza, Uniunea Sovietica castiga 22-17, poșibili afectati și epuizati după jocul cu noi.

            Meciul 3, duminica 15 ianuarie 1967, tot la STOCKHOLM infruntam într-un meci decisiv selectionata sovietica care confirma rezultatul și jocul bun din meciul anterior cu R.D.G. și conduce la pauza (9-7), și apoi aproape toată repriza secunda : 10-8 minutul 43, 12-10 minutul 46, 13-11 minutul 51. Oarecum la adapostul golaverajului superior antrenorul principal IOAN KUNST-GHERMANESCU risca totul pe cartea tineretului, intră în teren: GAȚU, GORAN, OȚELEA, LICU și PENU. Acestia fara mari complexe joaca dezinvolt și în doar un minut egaleaza 13-13.

            În continuare NICA recupereaza o minge, declanseaza un contratac și 14-13 pentru ROMÂNIA. Finalul partidei imbraca momente de mare dramatism, OȚELEA este eliminat în minutul 58, dar chiar și în inferioritate “tineretul“ mai ales “debutantii“ GAȚU și PENU dar și deja consacrații GRUIA, NICA rezista și mai mult, înscriem și castigam cu 15-13.

            Ocupam primul loc în serie fara infrangere:    1. ROMÂNIA            5 pct.;  2. URSS 4 pct.; 3. RDG 3 pct. ; 4. CANADA 0 pct.

            Jocul 4: în sferturile de finala urmeaza sa întalnim echipa UNGARIEI  un așa zis meci mai usor care pana la urma se va dovedi a fi foarte greu. Începem jocul mai neatenti, fara o concentrare maxima – avem numai victorii asupra UNGARIEI.

            Ne aparam mai slab și în minutul 18 este 9-10. în schimb în atac suntem mai eficace. Subliniem revenirea lui MOSER care a marcat 5 goluri și aportul substantial al trioului “G“ (GAȚU, GORAN, GRUIA). Rezultat final 20-19 (13-12) și obiectivul minimal fusese atins, ne-am calificat în semifinale.

            Jocul 5: urma sa întalnim tot CEHOSLOVACIA, eternul nostru adversar în lupta pentru suprematie. Jucatorii români au început jocul furtunos, au condus cu 5-1 minutul 10, 6-3 minutul 14, 7-4 minutul 16, 8-5 minutul 19. Meciul parea la îndemana echipei noastre, dar în finalul primei reprize handbalistii cehoslovaci au revenit senzational avand și un portar înspirat (ARNOST) dar mai ales un suteur (DUDA) de mare clasa. în plus, echipa româna a ratat 4 din cele 5 aruncari de la 7m de care a beneficiat. În aceste conditii selectionata noastră pierde 19-17 (11-10). Era prima victorie a cehilor asupra noastră după mai bine de 6 ani, dar ea a cantarit foarte mult impiedicandu-ne sa ne aparam titlul cucerit în finala.

            Ne rămânea “sansa demNIȚĂtii“, respectiv finala mica care ne aducea o medalie și ramanerea handbalului din ROMÂNIA pe podium de onoare. Surprinzator în cealalta semifinala DANEMARCA învinge URSS cu 17-12 (9-8) și vom juca deci din nou cu ei (în serie 15-13).

            Jocul 6: s-a spus atunci ca finala mica a fost mult mai tare și mai dramatica decat cea pentru locurile 1-2 (CEHOSLOVACIA-DANEMARCA 14-11). Am câștigat 21-19 după ce am fost mult timp conduși (cu 3 goluri) egaland în final în ultimele secunde 18-18 au urmat o prima prelungire de 5 minute scor 1-1 deci 19-19; în cea de-a doua prelungire ne distantam clar la doua goluri.

            Deși am pierdut un singur joc – cu CEHOSLOVACIA care va fi campioana mondiala – ne clasam pe locul III și luam “doar“ medaliile de bronz! dar nu peste mult timp vom vedea ca am câștigat o generatie de aur.

            GHEORGHE GRUIA a fost declarat cel mai bun jucator al C.M. primind numeroase oferte ametitoare de a ramane la echipe mari din Europa. “GURITA“ a refuzat elegant, el avea treaba acasa și ROMÂNIA trebuie sa cucereasca din nou titlul de Campioana Mondiala și o va face în 1970 și 1974.

          C.M. Editia a 6-a în Suedia 12-21 ianuarie 1967
         
Clasament: 1. Cehoslovacia, 2. Danemarca, 3. ROMÂNIA, 4. URSS, 5. Suedia, 6. R.F.Germania, 7. Iugoslavia, 8. Ungaria, 9-12. Franta, RDG, Japonia, Polonia, 13-16. Elvetia, Norvegia, Canada, Tunis, 17-25. Austria, Olanda, Belgia, Fînlanda, Islanda, Spania, Israel, USA și Egipt.

Jucatori: MIHAI REDL , CORNEL PENU, ALEXANDRU DINCA, GHEORGHE GRUIA, CORNEL OȚELEA, CRISTIAN GAȚU, VALENTIN SAMUNGI, GHIȚĂ LICU, CEZAR NICA, GHEORGHE GORAN, ION MOSER, IOSIF IACOB, ION POPESCU, MIHAIL MARINESCU, ROLAND GUNESCH.
            Antrenori:
IOAN KUNST-GHERMĂNESCU, EUGEN TROFIN, NICULAE NEDEFF.

            Razbunarea va veni imediat din partea echipelor nationale de tineret – masculin și feminin – care la primul turneu mondial – “editia zero“, experimentala, a C.M.  – tineret, cuceresc locul I și medaliile de aur. Deși nu s-a acordat titlul (prima editie oficiala fiind cea din 1977 din România), pentru foarte multi specialisti din lumea handbalului el a fost și a ramas primul C.M. tineret. De ce nu a fost oficializat, la fel ca primul C.M. pentru senioare la handbal în 7 (1957 în Iugoslavia) – care și el a fost apreciat ca experimental ? – nu se stie clar nici astazi.
            În fine, experimental sau oficial, în anul 1967 la prima confruntare între nationalele de tineret din lume, ROMÂNIA s-a clasat pe locul I și la fete și la baieti.
            Presedintele Federației Internaționale de Handbal Hans Baumann a oferit celor doi capitani la fete MARIA NICOLAE și la baieti CRISTIAN GAȚU cupele învingatorilor și le-a pus la gât cu propria mana medaliile de aur tuturor jucatorilor și jucatoarelor și antrenorilor lor, strângându-le mâna calduros.

C.M. Editia 0 (zero) Experimentala – feminin, Olanda 4-12 martie 1967

Clasament: 1. ROMÂNIA, 2. Ungaria, 3. Cehoslovacia, 4. Suedia, 5. Danemarca, 6. Olanda,

7. Polonia, 8. R.F.Germania.

Selectionata feminină de tineret condusa de antrenorul federal FRANCISC SPIER și profesorul DUMITRU POPESCU-COLIBAS a obtinut 5 victorii consecutive: cu UNGARIA : 10-9, cu R.F.a GERMANIEI :12-8 ; cu SUEDIA : 14-7  în semifinale ;cu DANEMARCA : 11-6 ; cu UNGARIA : 10-7  în finala.
            Jocul cu echipa UNGARIEI  a fost deosebit de dificil – la acel moment echipa lor de senioare era Campioana Mondiala (1965), handbalul feminin din tara vecina fiind extrem de valoros. Dar apararea noastră joaca excelent începand cu cei doi portari BOZAS și VELICU și continuand cu “zidul“ de pe semicerc SOOS, BAICOIANU, MICLOS, ILIE. Am primit în 5 jocuri doar 34 de goluri, aproximativ 7 pe meci, înscriind în schimb 57 deci 11 pe meci. În atac forta deosebita a celor doi interi MIKLOS și BAICOIANU – COJOCARU  era pusa în valoare de pasele înteligente ale lui NICOLAE MIOARA și de blocajele lui ROZALIA SOOS.
            Cu Danemarca jocul ne merge mai liber și în fata unei echipe super-tehnice ne descurcam foarte bine bazandu-ne pe o aparare din ce în ce mai ferma. în ultimul joc din serii șituatia se complica putin la început. Antrenorii vest-germani studiasera echipa României cu ocazia unor turnee de pregatire efectuate în Germania și de la început ordona un marcaj foarte sever la MIOARA NICOLAE un conducator de joc de exceptie. Dar și antrenorii nostrii au o surpriza, centrul NICOLAE schimba cu pivotul ROZALIA SOOS și astfel în centru alterneaza ROZALIA SOOS și BAICOIANU iar MIOARA NICOLAE se plimba pe toate posturile inclusiv pe pivot. Castigam cu 4 goluri 12-8 un meci de care ne era frica.După victoria la scor cu Suedia 14-4 a urmat finala și jocul rezultatelor a facut sa fie cu UNGARIA pe care o ÎNVINSESEM greu 10-9 în seriile preliminare.
              Finala a fost mai putin spectaculoasă, cu aparari “tari“ de ambele parti s-a jucat “la 7m“ cate 6 de fiecare echipa și am câștigat mai clar cu 10-7 după ce am condus în cea mai mare parte a jocului.
Succesul acestor debutante pe arena mondiala a ridicat din nou cota handbalului feminin dar mai ales a aratat ca avem jucatoare tinere de valoare care pot ajunge la varf și o vor face peste 4 – 5 ani cand deja promovate la senioare vor fi vicecampioane mondiale la Belgrad în 1973, la care se va adăuga SIMONA ARGHIR SANDU care nu a participat la cest C.M. deoarece era prea tânăra (nu aveau voie sa participe jucatoare sub 17 ani), lider al generatiei.

             Jucatoare: MARIA BUZAS, GABRIELA VELICU POPESCU, MIOARA VOICU NICOLAE, ROZALIA SOOS, ANETA SCHRAMCO, PETRUTA BAICOIANU, ELENA DOBARCEANU, LUCRETIA NEAGOE, TEREZIA SZEKELI, STELA PAPA, ANGELE MOSU, ILIE CONSTANTA, MAGDA MICLOS  ILIEȘ.                

            Antrenori: FRANCISC SPIER principal și DUMITRU POPESCU-COLIBAS.

 

            C.M. – TINERET Editia 0 (zero) experimentala, masculin, Olanda 4-12 martie 1967

Clasament: 1. ROMÂNIA, 2. Polonia, 3. R.F.Germania, 4. Cehoslovacia, 5. Iugoslavia,

6. Suedia, 7. Olanda, 8. Austria, 9. Spania, 10. Ungaria, 11. Elvetia, 12. Belgia.

 

            Echipa masculina de tineret a cucerit medaliile de aur numai cu victorii:

ROMÂNIA – ELVETIA                   22-10               ÎN GRUPE

            ROMÂNIA – CEHOSLOVACIA    13-12               ÎN GRUPE

            ROMÂNIA – SUEDIA                     22-15               ÎN SFERTURI

            ROMÂNIA – R.F.GERMANIA       22-17               SEMIFINALE

            ROMÂNIA – POLONIA                  22-8                 FINALA

            Linie de clasament : 5 jocuri, 5 victorii, 101-62 goleveraj. Locul 1.

 

Nucleul echipei il forma câțiva  debutanti la C.M. de seniori din Suedia care confirmasera acolo fiind acum titulari și liderii unei noi echipe începand cu CRISTIAN GAȚU capitanul echipei, GHIȚĂ LICU și portarul CORNEL PENU rezerva lui fiind ALEXANDRU DINCA.

            Acestora li se adauga cateva tinere sperante debutante la un C.M.:  TITUS MOLDOVAN, DAN MARIN, MARIAN DUMITRU, GABRIEL KICSID, SILVIU BADAU, ADRIAN COSMA. Necunoscuti la data aceea eroi, ai unor campionate mondiale sau medaliati la Jocurile Olimpice în viitor.         Daca în primul joc cu ELVETIA echipa noastră s-a impus cu autoritate, în cel de-al doilea însa întalnînd echipa CEHOSLOVACIEI au trebuit sa faca apel la toate resursele pentru a o depași: 13-12 (6-6). TITUS MOLDOVAN fiind autorul punctului victorios după ce în ultimul minut scorul fusese egal 12-12.

            În sferturi de finala, jucatorii români înving SUEDIA cu 22-15 (10-7) în echipa carora apar niste firavi și deșigur blonzi jucatori absolut necunoscuti care mai tarziu vor fi multiplii campioni mondiali și medaliati olimpici fala handbalului masculin din SUEDIA și toată SCANDINAVIA: portarii GUSTAVSSON și STROM frații OLSSON și KARLSSON, STROM, PERSSON, JOHANSSON, SODERBERG.

            Semifinala cu R.D.Germania a fost la discretia noastră la un moment dat conduceam cu 20-9, vedeta partidei fiind GHIȚĂ LICU  autorul a 10 goluri și care dovedea astfel ca nu este numai un excelent aparator – de altfel el s-a clasat pe locurile 3-4 pe lista golgheterilor cu 33 de goluri. S-a mai remarcat cu 4 goluri SILVIU BADAU.

            Și acum finala cu POLONIA, aliniem urmatoare formatie: PENU, DINCA, DAN, DUMITRU, LICU, COSMA, PAPP, BADAU, MOLDOVAN, COASA, DINEA și GAȚU eram deja favoriti, în prima repriza însa am întampinat o rezistenta acerba 7-5, dar în cea de-a doua am facut demonstrație 15-3. În marea sala din ROTTERDAM, spectatorii au asistat la un spectacol de gala al echipei noastre avand în rolul principal pe CRISTIAN GAȚU și fentele lui, dar și pe CORNEL PENU  care a parat senzational și și-a rascumparat toate greselile de la C.M. de seniori din Suedia (partial scuzate de debut) dar a mai fost și GHIȚĂ LICU  stalpul apararii care a fost insa și golgheter și toti ceilalti.

            Dar poate mai important decat medaliile și titlurile obtinute erau sperantele noastre în sansa de a obtine mari performante de catre aceasta foarte tânăra și valoroasa generatie.

            Media de varsta  a echipei 20 de ani și jumatate fata de limita maxima admisa de 22 de ani. Anticipam și spunem ca aceste sperante vor fi confirmate la C.M. din 1970 și 1974 la J.O.din 1972 (MUNCHEN) și 1976 (MONTREAL).

            ROMÂNIA – loc I și medalii de aur:

            Jucatori: CORNEL PENU, ALEXANDRU DINCA, MARIAN DUMITRU, MARIN DAN, DUMITRU DINEA, CRISTIAN GAȚU, TITUS MOLDOVAN, SILVIU BADAU, ADRIAN COSMA, GABRIEL KICSID, TEODOR COASA, PETRE PAPP, GUNTER SPECK, GHIȚĂ LICU.

Antrenori: EUGEN TROFIN principal, MIHAI PINTEA.

 

            La ACTIVITATEA INTERNAȚIONALĂ A SEZONULUI 1966-1967, trebuie sa mai adaugam:

            În Cupa Campionilor – la feminin : Universitatea Timișoara – antrenor CONSTANTIN LACHE ajunge pana în semifinalele COMPETIȚIEi. în optimi învinge pe SOSMICA Polonia cu 12-5 și 9-8 (total 21-13), în sferturi pe FIF Copenhaga – Danemarca 8-2 și 10-10 (18-12), dar cedeaza în semifinale la o alta super echipa a momentului SHALGHIRIS Kaunas din URSS cu 7-10 și 5-4 (12-14). Dealtfel echipa din Lituania va cuceri cupa învingand pe SK Leipzig din RDG.

            La masculin Dinamo București – antrenor VLASE OPREA are un parcurs mai scurt, sortii stabilînd un singur joc la Praga cu Dukla care era în proportie de 90% și echipa Naționala a Cehoslovaciei, scor 19-20. 

            Sa subliniem și un moment deosebit. La sarbatorirea a 700 de ani de la infiîntarea orașului KARVINA din Cehoslovacia, pentru prima oara o selectionata a lumii întalneste o selectionata a Cehoslovaciei “la zi“. Deosebita cinste de selectioner unic al echipei lumii a fost acordata unui român: IOAN KUNST-GHERMANESCU renumit și apreciat tehnician și pe plan INTERNAȚIONAL care în același an a fost promovat în comisia tehnica a Federației Internaționale. Din echipa lumii care a ÎNVINS Cehoslovacia au facut parte: GRUIA și IACOB.

            Tot în acest an mentionam primul curs INTERNAȚIONAL de arbitrii desfasurat în România la Poiana Brașov, sub egida I.H.F. și în prezenta lui EMIL HORLE, presedintele Comișiei tehnice și cursul de antrenori de la MAGLINEM din Elvetia, la care au luat parte impreuna profesorii: IOAN KUNST-GHERMANESCU și DUMITRU POPESCU-COLIBAS.

 

1967–1968 ACTIVITATEA INTERNA – pe podiumul Campionatelor Republicane categoria A – denumirea exacta de atunci – nu se produc modificari spectaculoase. La feminin aceleași trei echipe care fac schimb de locuri Universitatea Timișoara trece pe primul loc secundata de colegele de la U. București iar Rapid București cade pe trei. Se deschide disputa C. Lache – C. Popescu care va dura aproape 10 ani.

            La masculin o noua rocada Steaua – Dinamo dar și o noutate, o a treia echipa Dinamo (după București și Brașov) cea din Bacău nu de mult timp constituita și cu aportul unor jucatori foarte tineri de la echipa centrala din capitala smulge argintul echipelor Universitare. Este o realizare deosebita a handbalului masculin din MOLDOVA și fara îndoiala este meritul antrenorului LASCĂR PANĂ care cu capacitatea lui deosebita de munca în profeșional dar și în organizare a înscris și baietii din BACĂU pe orbita performantei. Profesorul LASCĂR PANĂ va recidiva în alt colt al tarii la BAIA MARE peste câțiva  ani, toate acestea după un debut mai putin spectaculos la VOINTA București.

            C.N. Editia a 10-a 1967-1968 – feminin senioare

1.      Universitatea Timișoara – antrenor: CONSTANTIN LACHE;

2.      Universitatea București – antrenor: CONSTANTIN POPESCU PILICĂ;

3.      Rapid București – antrenor: POMPILU SIMION.

C.N. Editia a 10-a 1967-1968 – masculin seniori

1.      Steaua București – antrenor: OCTAVIAN NITESCU, OVIDIU NODEA;

2.      Dinamo București – antrenor: OPREA VLASE;

3.      Dinamo Bacău – antrenor: LASCĂR PANĂ.

            Campionatul categoriei B (aflat la editia a doua) este câștigat la feminin de Textila Buhuși (seria I) și VOINTA Odorhei (seria II) și la masculin de Politehnica Galati și Timisul Lugoj care vor promova în “A“. Sa subliniem revenirea în Divizia A – acum la handbal în 7 – a echipei din LUGOJ unul dintre cele mai vechi centre din tara. Sa reamintim prezenta echipei orașului (la handbal în 11 jucatori pe teren mare) la finala primei competitii cu caracter national din istoria acestui joc sportiv: ARSENAL SIBIU – MUNCITORUL LUGOJ (15-1) în vara anului 1933.

            La LUGOJ s-au nascut și au facut primii pași în handbal marele antrenor emerit IOAN KUNST-GHERMANESCU și exceptionalul portar MIHAI REDL  – cel mai bun portar al C.M. din 1961 cand baietii au câștigat primul titlu de campioni mondiali.

            MIȘI REDL a fost câțiva  ani și portarul echipei de fotbal din Lugoj care activa în Divizia B. Tot în Lugoj s-a nascut și a facut primii pași în sport SIMONA ARGHIR SANDU, una din cele mai mari jucatoare de handbal din România.

            În C.N. pentru junioare surpriza mare: titlul este cucerit de echipa ORAȘULUI VICTORIA  un centru care a stat în umbra formatiilor din Fagaras. Este în primul rând meritul profesorului NICOLAE MARIAN  care și-a dedicat întreaga viata depistarii și înitierii copiilor și juniorilor. Aici în acest mic oraș au învatat și s-au afirmat doua dintre cele mai mari handbaliste din istoria acestui sport maestrele emerite MARIANA OACA-TÂRCĂ și PETRUTA BAICOIANU-COJOCARU vicecampioana mondiala în 1973.

            C.N. Junioare Editia a 7-a 1967-1968, feminin Turneul final la Tg.Jiu

            Chimia Victoria – antrenor: NICOLAE MARIAN;

1.      Start Tg. Mures – antrenor: WILHEL HELWIG;

2.      ȘSE NR. 1 București – antrenor: NICOLAE NENU.

            La baieti printre puternicele echipe din provincie “razbate“ o echipa de la “Tânărul Dinamovist“ București unde Clubul Dinamo în mod întelept a organizat un centru cu 4 antrenori și peste 100 de copii.

            C.N. Juniori Editia a 7-a 1967-1968, masculin Turneul final la Tg.Jiu

1.      Dinamo București – antrenor: ALEXANDRU ILIE;

2.      Liceul Nr. 2 Iași – antrenor: DUMITRU OLTEANU;

3.      ȘSE Ploiești – antrenor: NICOLAE DANIELEANU.

            CUPA DE IARNA seniori se desfasoara într-o ultima editie, deoarece programul INTERNAȚIONAL de sala devenise tot mai încarcat pe de o parte și pe de alta era necesar ca și Campionatul national de seniori sa se desfasoare în sala. Aceasta ultima editie a Cupei de Iarna – care înaugurase în 1956 seria competitiilor de handbal în sala fiind sa spunem – o precursoare a campionatului national, revine la feminin echipei Universitatea București – antrenor CONSTANTIN POPESCU PILICĂ, urmata de Textila Buhuși (echipa de B care în același an va promova în Divizia A), antrenor: MIHAI CRETU; iar pe locul III Rulmentul Brașov – antrenor DUMITRU POPESCU-COLIBAS.  La masculin: 1. Universitatea Cluj (nou promovata în Divizia A și care iși confirma performanta) antrenor: ROMEO SOTIRIU, 2. Steaua București – antrenor OCTAVIAN NITESCU, 3. Dinamo Bacău – antrenor: LASCĂR PANĂ.

            La juniori în CUPA SPORTUL POPULAR denumita oficial acum CUPA DE IARNA PENTRU JUNIORI se desfasoara o ultima etapa, începand de sezonul urmator se va trece la o forma competitionala superioara sistem “divizie“. La fete: ȘSE NR.1 București – antrenor VALERIU GOGÂLTAN, 2. Liceul Nr. 2 Brașov – antrenor DUMITRU POPESCU-COLIBAS, 3. ȘSE Constanta – antrenor TRAIAN BUCOVALĂ.

           

            ACTIVITATEA INTERNAȚIONALĂ – deși un an fara mondiale, calendarul este destul de bogat și cu rezultate putem spune de exceptie.Mai întai sa consemnam ca echipa Clubului Steaua București cucereste Cupa Campionilor Europeni – învingand în jocul final (un singur joc pe teren neutru) la FRANKFURT pe MAIN echipa DUKLA PRAGA su scorul de 13-11. Dar ca sa ajunga la acest meci, elevii antrenorului OCTAVIAN NITESCU au trebuit sa învinga “super-echipele“ de atunci și de mai tarziu: V.F.L. GMMERSBACH (R.F.G.) și Dinamo Berlin (R.D.G.). Poate ca aceste eforturi și emotii au fost însa prea dure pentru înima antrenorului NITESCU care a platit cu viata pașiunea și daruirea lui pentru handbal, a suferit un infarct care i-a fost fatal, în timpul unui antrenament pe Tineretului.

CUPA CAMPIONILOR EUROPENI

Editia a 9-a, masculin 1967-1968 - Locul I – Steaua București

 

             Jucatori: ALEXANDRU DINCA, ION BELU, IOSIF IACOB, GHEORGHE GRUIA, CORNEL OȚELEA, GHEORGHE GORAN, ION POPESCU, MIHAIL MARINESCU, DAN ROSESCU, DAN ALBOAICA, OLIMPIU SAVU.

             Antrenori: OCTAVIAN NIȚESCU, OLIMPIU NODEA.

            Era pana acum (1968) a patra Cupa a Campionilor cucerita de echipele românesti după Știinta București (1961), Rapid București (1964) la feminin și Dinamo București (1964) la masculin. În acest an la feminin, echipa Rapid București – antrenor: POMPILIU SIMION este eliminata în semifinale de EMPOR ROSTOCK din RDG (10-11 și 8-20) care la rândul ei pierde la un gol în finala cu JALGHIRIS KAUNAS (U.R.S.S.). Campioana noastră RAPID București ÎNVINSese în optimi pe BRÂNDUAR din Danemarca cu 27-10 și 13-6, iar în sferturi pe Admira Viena cu 19-10 și 24-10. 

            La Campionatele Mondiale Universitare, după ce la editia anterioara din Spania (1965) nu am participat, iar la cea înaugurala din Suedia (1963) ne clasasem pe locul III, acum avansam pe locul II și cucerim medaliile de argint, care vor deschide drumul spre cele sase titluri mondiale studentesti pe care România le va cuceri în viitor.

Campionatul Mondial Universitar – Editia III 4-12 ianuarie 1968 în R.F. Germania

Clasament: 1. U.R.S.S.; 2. ROMÂNIA; 3. Cehoslovacia; 4. Suedia; 5. R.F.Germania;

6. Norvegia; 7. Danemarca; 8. Franta; 9. Fînlanda; 10. Spania; 11. Belgia; 12. Polonia;

13. Olanda; 14. Israel; 15. Austria.

Jucatori: CORNEL PENU, ȘTEFAN ORBAN, VALENTIN SAMUNGI, GHIȚĂ LICU, ROLAND GUNESCH, CEZAR NICA, MIRCEA COSTACHE II, TITUS MOLDOVAN, ION PARASCHIV, GABRIEL KIKSID, SILVIU BADAU, DUMITRU DINEA, GUNTER SCHPEK, ION POPESCU, CRISTIAN GAȚU și GHEORGHE GRUIA.

Antrenori: TROFIN EUGEN principal, NICULAE NEDEFF

            După cum se vede era în realitate echipa Naționala în proportie de 90 %, dealtfel ca și în cazul majoritatii echipelor participante.

            TROFEUL CARPAȚI revine la București, dar din pacate aceasta a 9-a editie marcheaza o cadere brusca a nationalei de senioare care se claseaza pe locul IV (mai jos ca oricand), dar insatisfactia este și mai mare deoarece nici tineretul (loc VI) nu da prea mari sperante pentru performantele viitoare.

            TROFEUL CARPAȚI – Editia a 9-a feminin București Noiembrie 1968

Clasament: 1. R.D. GERMANIA; 2. IUGOSLAVIA; 3. URSS; 4. ROMÂNIA; 5. UNGARIA; 6. ROMÂNIA TINERET .

ROMÂNIA senioare – loc IV .

Jucatoare: IRENE NAGY, LUCRETIA ANCA, ANA STARK, CONSTANTA ILIE, PETRUTA BAICOIANU, SIMONA ARGHIR, ELENA HEDEȘIU, EDELTRAUT FRANTZ, ANETA SCHRAMCO, EMILIA MUNTEANU, IRENE OANCEA, ROZALIA SOOS .

Antrenori: FRANCISC SPIER principal, VALERIU GOGÂLTAN .

ROMÂNIA tineret – loc VI .

Jucatoare: MARIA BUZAȘI, MARIA MOROSAN, RODICA CORDOS, EMILIA MATACHE, MAGDA MICLOS, SABÎNA MURESAN, NATALIA MATACHE-ALEXANDRESCU, MARIA MAGHIARI, MARIA NIȚĂ-VARGALUI, AURELIA COSTACHE, IULIA NEDELCU, VIORICA MANCIU, ELENA FRANCU, MAGDA TRÂNDAFIR, MARIA SEREDIUC, NICULINA MITU, WILHEMINA PETRACHE

Antrenori: POMPILIU SIMION principal, NICOLAE MARIAN

            Echipa masculina, de seniori, iși respecta palmaresul și castiga fara probleme și fara infrangere Trofeul, iar tineretul ca întotdeauna “tine aproape” (loc III). Din nou sala Floreasca arhiplina.

            TROFEUL CARPAȚI – Editia a 9-a Masculin București 13-18 Noiembrie 1968

Clasament: 1. ROMÂNIA; 2. Iugoslavia; 3. ROMÂNIA TINERET; 4. R.S.S.Gruzia;

5. Ungaria; 6. Spania

ROMÂNIA seniori – loc I

Jucatori: CORNEL PENU, ION BOGOLEA, TITUS MOLDOVAN, VALENTIN SAMUNGI, ROLAND GUNESCH, CRISTIAN GAȚU, GHEORGHE GRUIA, GABRIEL KIKSID, TEODOR COASA, MIHAIL MARINESCU, CEZAR NICA, IOAN POPESCU, IOAN PARASCHIV, GHEORGHE GORAN, GHIȚĂ LICU

Antrenori: NICULAE NEDEFF, EUGEN TROFIN

ROMÂNIA tineret – loc III

Jucatori: STEFAN ORBAN, ALEXANDRU DINCA, MIRCEA STEF, STELIAN RADUTOIU, GERT STENTZEL, STEFAN BIRTALAN, IOAN BOTA, DORU OPRESCU, VIRGIL OANA, CONSTANTIN STOICA, STEFAN LASCAR, MIRCEA ANTON, NICOLAE FILIPESCU, ION CHIRCU, RADU VOINA, ADRIAN COSMA, SIMON SCHOBEL

Antrenori: MIHAI PINTEA principal, LASCĂR PANĂ

            CUPA PRIETENIEI editia a III-a – Ungaria 5-7 iulie 1968 – turneu rezervat echipelor de tineret pana la 20 de ani – din țările socialiste a fost în schimb un succes.

Fetele vor ocupa locul I fara infrangere înaintea Iugoslaviei, Ungariei și Bulgariei la Bekecsaba, iar baietii locul II după Ungaria dar înaintea Iugoslaviei și a Bulgariei la Mosonmagyarvar.

ROMÂNIA TINERET – feminin : ELISABETA SIMO, MARIA MOROSAN, MAGDA MICLOS-ILIES, NATALIA MATACHE ALEXANDRESCU, SIMONA ARGHIR-SANDU, CRISTINA METZENRAT, RODICA CORDOS, EMILIA NEGHINA, GETA PRUNDARU, EMILIA MUNTEANU, VILHELMINA PETRACHE, IONELA VASILESCU.

            Antrenori : ION SCHUSTER, POMPILIU SIMION

ROMÂNIA TINERET – masculin: STEFAN ORBAN, CONSTANTIN BANCIU, MIRCEA STEF, FLORIN POPOVICI, ADRIAN COSMA, VIRGIL MOȚOC, GELU CONSTANTINESCU, ION BOTA, MARIN BODIN, STEFAN BIRTALAN, STEFAN RADUTOIU, STEFAN LASCAR, NICOLAE FILIPESCU.

            Antrenori : MIHAI PINTEA, LASCAR PANĂ.

 

1968 – 1969  ACTIVITATEA INTERNA – în campionatul national al seniorilor disputa este din ce în ce mai îndarjita dar pe podium sunt aceleași echipe.

C.N. Editia a 11-a 1968 – 1969 feminin senioare

                TUR – RETUR în aer liber cu 10 echipe și turnee de sala

            1. Universitatea Timișoara – antrenor: CONSTANTIN LACHE   

            2. Universitatea București – antrenor: CONSTANTIN POPESCU PILICĂ

            3. Rapid București – antrenor: POMPILIU SIMION

 C.N. Editia a 11-a 1968 – 1969 masculin seniori

                TUR – RETUR în aer liber cu 10 echipe și turnee de sala

            1. Steaua București – antrenor: OLIMPIU NODEA, OTTO TELLMAN

            2. Dinamo București – antrenor: OPREA VLASE

            3. Universitatea Cluj – antrenor: ROMEO SOTIRIU

            Foarte tânăra echipa studenteasca din CLUJ iși face aparitie pe podium cu SOTIRIU la început și GHEORGHE ZAMFIR mai tarziu.  În campionatul categoriei B la masculin seriile au fost c’știgate de VOINTA BUCUREȘTI și MINERUL BAIA MARE, iar la feminin de IEFS BUCUREȘTI și CSM SIBIU, echipe care vor juca un rol important în campionatele viitoare de Divizia A.

            La juniori subliniem o hotarare majora, unificarea campionatului școlar cu cel al juniorilor și disputarea lui pentru prima oara în sistem divizie. Participantii sunt impartiti în sase serii a cate 8 echipe, atat la fete cat și la baieti (deci cate 48 de echipe) după criterii geografice. Turneul final al c’știgatorilor de serii (cate 8 echipe) confera atat titlul de campioni la juniori cat și cel de campion școlar al echipelor Școlilor Sportive de elevi (viitoarele Cluburi Școlare) sau al Liceelor cu program de educatie fizica. De mentionat ca o scurta perioada, s-au acordat doua titluri într-o singura COMPETIȚIE pentru juniori (cluburi și asociatii) și pentru școli sportive (ȘSE și licee cu program sportiv). în timp se va dovedi ca sistemul divizie a fost o solutie fericita atat la nivelul juniorilor cat și pentru marea performanta.    Noua formula organizatorica solutioneaza deopotriva problemele largirii fazei de masa a performantei. De subliniat ca se acordau titluri și medalii separat pentru juniori și școlari. De exemplu la fete: ȘSE Constanta a fost Campioana Școlara iar Start Tg.Mures la juniori, în timp ce la baieti echipa Liceului 2 Iași a primit 2 tricouri și 2 medalii.

            C.N. Juniori editia a 8-a 1968 – 1969 Divizia școlara și de juniori

            feminin Turneul final la București

            1. Școala Sportiva de Elevi Constanta – antrenor: TRAIAN BUCOVALĂ;

            2. Start Tg.Mures – antrenor: wilhelm helwig;

            3. liceul Nr. 2 Brașov – antrenor: DUMITRU POPESCU COLIBAS.

            MASCULIN  Turneul final la București

1.      Liceul Nr. 2 Iași – antrenor: DUMITRU OLTEANU;

2.      Liceul Nr. 4 Timișoara – antrenor: CONSTANTIN POPA;

3.      ȘSE Nr. 2 București – antrenor: GHEORGHE ALEXANDRESCU.

 

            ACTIVITATEA INTERNAȚIONALĂ se desfasoara în acest an la un nivel ceva mai scazut. Splendida sala (pentru acei ani) din Timișoara a fost înaugurata cu ocazia celei de-a 10-a editie a Trofeului CARPAȚI la masculin. A fost un succes imens; în toate cele 5 zile de COMPETIȚIE s-a jucat cu “cașa închisa”.

            Trofeul CARPAȚI Editia a 10-a – Timișoara 22 – 26 noiembrie 1969

 Clasament: 1. ROMÂNIA, 2. Suedia, 3. Polonia, 4. Danemarca, 5. Iugoslavia, 6. Ungaria, 7. România B, 8. Franta.

            România seniori – loc I .

Jucatori: CORNEL PENU, ALEXANDRU DINCA, STEFAN ORBAN, GHEORGHE GRUIA, CRISTIAN GAȚU, VALENTIN SAMUNGI, CORNEL OȚELEA, ROLAND GUNESCH, GABRIEL KIKSID, ION POPESCU, GHIȚĂ LICU, MIHAIL MARINESCU, STEFAN BIRTALAN, IOAN BOTA, TITUS MOLDOVAN, GHEORGHE GORAN.

Antrenori: NICULAE NEDEFF, EUGEN TROFIN, VLASE OPREA

            ROMÂNIA B – LOC 7 .

Antrenori: IOAN SCHUSTER, LASCĂR PANĂ.

Jucatori: IOAN NEGOVAN, ION BELU, CEZAR NICA, CRISTIAN DITER, DUMITRU DINEA, ILIE CARLAN, CRISTIAN GHEORGHEVICI, FRANCISC COSMA, CONSTANTIN PANTARU, ION PALCO, PETRE AVRAMESCU, DAN MARIN, TEODOR COASA, COSTACHE MIRCEA II, DAN ROSESCU, OLIMPIU SAVU.

            Pentru aceasta editie cand nu am mai înscris echipa de tineret, au fost selectionati 28 de jucatori și înpartiti în echipa A și B. Erau în acest lot largit toti marii maestrii jucatori care în deceniul 70 vor cuceri titluri de campioni mondiali (1970, 1974) și medalii olimpice (1972, 1976).

            La feminin Trofeul CARPAȚI organizat pentru a doua oara la Cluj reuneste 8 echipe în doua serii cu semifinale și finale.

            Trofeul CARPAȚI Editia a 10-a – Cluj 15 – 19 noiembrie 1969

            Clasament: 1. RD Germania, 2. ROMÂNIA, 3. URSS, 4. Iugoslavia, 5. Cehoslovacia,

6. Ungaria, 7. Polonia, 8. România tineret.

            ROMÂNIA SENIOARE – LOC II

Jucatoare: IRENE NAGY, ANCA LUCRETIA, RODICA VIDU, SIMONA ARGHIR, CONSTANTA ILIE, PETRUTA BAICOIANU, ANETA SCHRAMCO, ELENA DOBARCEANU, MAGDA MICLOS, TEREZA SZEKELI, EMILIA NEGHINA, IULIANA NEDELCU, NATALIA MATACHE, AURELIA COSTANDACHE.

Antrenori: VALERIU GOGÂLTAN

            ROMÂNIA TINERET – LOC 8

Jucatoare: ELISABETA SIMO, NICULINA MITU, EMILIA MUNTEANU, MURESAN SABINA, MARIA POPA, CORNELIA SERB, MARIA SEREDIUC, CRISTINA METZENRAT, VIORICA MANCIU, CORNELIA POPESCU, NADIRE TAIR, ELENA ASEVOAIE, MARIANA MIHOC, NICULINA VASILE, SANDA AGOROAIE.

Antrenori: EUGEN BARTHA

            La TROFEUL TASMAJDAN din Iugoslavia formatia feminina a ROMÂNIEI antrenor VALERIU GOGÂLTAN cucereste locul I – o surpriza frumoașa, înaintea Iugoslaviei și Ungariei, dar echipa masculina se claseaza doar pe locul al V-lea.

           

            ACTIVITATEA INTERNAȚIONALĂ din anul 1969 este marcata de apropierea Campionatului Mondial Masculin din 1970. Așistam la o brusca crestere a numarului de întalniri Internaționale. Sub comanda unui trio de tehnicieni de mare valoare: NICLAE NEDEF, OPREA VLASE și EUGEN TROFIN echipa masculina participa mai întai la “TURNOIS de FRANCE” o repetitie generala pentru C.M. din 1970 și se claseaza clar pe primul loc înaintea Cehoslovaciei, RF Germania, Spania și Franta punandu-și deja candidatura la titlul suprem. în continuare cucereste în serie locul I la Turneul de la Madrid în fata Norvegiei, Spaniei și Frantei, la Trofeul CARPAȚI devansand Suedia, Danemarca și Polonia și mai mult în turneul de Anul Nou de la Berlin, sub numele de București unde se claseaza pe primul loc înaintea echipelor Berlinului și Belgradului. În paralel și tineretul iși continua activitatea cucerînd “Cupa Prieteniei” – un veritabil campionat european de tineret – organizat în România la Bacău și Buhuși, clasandu-se înaintea Iugoslaviei și Ungariei.

Antrenori: MIHAI PINTEA și LASCĂR PANĂ.

            La aceeași COMPETIȚIE pentru echipe feminine România ocupa locul II între Iugoslavia și Ungaria. Antrenori: POMPILIU SIMION și EUGEN BARTHA.

            Echipa Steaua București la Spartachiada Armatelor Prietene de la Kiev, se claseaza pe locul II între Dukla Praga și TSKA Moscova. Toate aceste rezultate bune și foarte bune pentru echipa masculina prefateaza marea performanta din anul urmator (Paris 1970). Sa mai notam ca în acest sezon (1968 – 1969) nu s-a organizat Cupa Campionilor iar în plan organizatoric, întroducerea sistemului cu doi arbitrii în teren.

 

            1969 – 1970 ACTIVITATEA INTERNA în campionatele nationale de seniori șituatia este stationara, pe podium aceleași echipe la masculin în aceeași ordine, iar la feminin o surpriza pe locul III echipa de la APACA, cea mai mare fabrica de confectii din Europa la acea ora.

            C.N. Editia a 12-a      1969 – 1970 feminin senioare

            1. Universitatea Timișoara – antrenor: CONSTANTIN LACHE   

            2. Universitatea București – antrenor: CONSTANTIN POPESCU PILICĂ

            3. Confectia București – antrenor: VALERIU GOGÂLTAN  

            C.N. Editia a 12-a      1969 – 1970 masculin seniori

            1. Steaua București – antrenor: OTTO TELLMAN

            2. Dinamo București – antrenor: OPREA VLASE

            3. Universitatea Cluj – antrenor: ROMEO SOTIRIU

            La juniori “plutonul fruntas” este în continua schimbare: la fete Școala Sportiva 2 București revine și cucereste titlul, acum cu foarte tânărul și ambitiosul DAN BALAȘESCU după ce în primele editii prinsese de cateva ori un loc pe podium; la baieti initiativa clubului DINAMO de a creea și dezvolta un puternic centru de copii și juniori – TÂNARUL DINAMOVIST da primele roade – un titlu national dar vor mai veni și promovari la seniori.

            C.N. Junioare Editia a 9-a 1969 – 1970 Turneul final la Sibiu

1.      Școala Sportiva pentru Elevi Nr. 2 București – antrenor: DAN BALASESCU

2.      Liceul Nr. 2 Iași – antrenor: DUMITRU CONSTANTINESCU

3.      ȘSE Craiova – antrenor: NICOLAE DRAGANOIU

            C.N. Juniori Editia a 9- a 1969 – 1970 Turneul final la Sibiu

1.      Dinamo București – antrenor: ALEXANDRU ILIE

2.      ȘSE Nr. 1 București – antrenor: ALEXANDRU BARAS

3.      Liceul Nr. 4 Timișoara – antrenor: CONSTANTIN POPA

            În campionatul categoriei B promoveaza în esalonul superior, la feminin Textila Buhuși (pentru a doua oara) și Muresul Tg.Mures, iar la masculin: Politehnica și Știinta Lovrin (din nou un sat de handbalisti).

BIROUL FEDERAL 1969-1970

 

            DUMITRU COSTEA                      Președinte

            FLOREA IOAN                                Vicepreședinte

            GRIGORESCU LUCIAN               Secretar general

            NEDEFF NICULAE                                    Antrenor federal

            ZUGRĂVESCU GABRIEL                        Antrenor federal

            PELEGHIAN VARAC                    Președinte Comisia de competiții

            POPESCU CONSTANTIN             Președinte Colegiu antrenori

            SIDEA VASILE                               Președinte Colegiu arbritri

            Membri: JIANU ELENA, SĂVESCU GHEORGHE, ILIE ELISABETA, SPIER FRANCISC, TÎRNOVEANU MIHAI, EUGEN TROFIN, VLASE OPREA.

 

            ACTIVITATEA INTERNAȚIONALĂ a fost net dominata de a 7-a editie a Campionatelor Mondiale – masculin care s-au desfasurat în Franta.

            După rezultatele bune și foarte bune ale baietilor în anul anterior așaltul nostru spre locurile pe podium era justificat, dar nu usor de realizat. Baietii nostrii conduși de același trio: NEDEF, VLASE, TROFIN realizeaza o performanta exceptionala cucerînd pentru ROMÂNIA cel de-al treilea titlu.

            Editia a 7-a a Campionatului Mondial –masculin a fost  organizat în FRANTA  în perioada 28 februarie – 9 martie 1970 și a avut bineînțeles ca baza pregatirile ce s-au asigurat pe parcursul anului 1969. Daca în primavara ’69 echipa noastră și-a depus ferm candidatura la titlu înca din luna martie cand francezii organizau o repetitie generala “TOURNOIS DE FRANCE”, o COMPETIȚIE meNIȚĂ sa  verifice uriasul angrenaj al viitorului C.M.. Atunci ROMÂNIA castiga trofeul fara infrangeri. Învingem în finala campionii mondiali “en-titre“, handbalistii cehoslovaci cu usurînta 19-11, după care castigam și turneul INTERNAȚIONAL de la MADRID din luna iulie.

            În toamna în Timișoara la Trofeul CARPAȚI ne clasam clar pe locul I învingand în finala echipa SUEDIEI 19-13 și pe cea a DANEMARCEI  (meci decisiv în serie).

            Echipa noastră bazandu-se în special pe: PENU, GAȚU, GRUIA, OȚELEA, LICU, GUNESCH, NICA, GORAN, MARINESCU, MOLDOVAN, BIRTALAN, POPESCU, KIKSID și DINCA încheie sezonul cu un turneu alaturi de ELVETIA, R.D.GERMANIA și CEHOSLOVACIA, absolut fara nici o infrangere.

            EVOLUTIA ECHIPEI ROMANIA SENIORI LA C.M. 1970 în Franta:

            ROMÂNIA – FRANTA                    12-9 (7-2)                    Grupa preliminara

            ROMÂNIA – ELVETIA                   22-7 (9-6)                    Grupa preliminara

            ROMÂNIA – R.F.G.                         14-15 (9-5)                  Grupa preliminara

            ROMÂNIA – SUEDIA                     15-13 (10-6)                Sferturi de finala

            ROMÂNIA – DANEMARCA         18-12 (9-6)                  Semifinale

            ROMÂNIA – R.D.G.                                    13-12 (10-10) (1-1) (1-1) (1-0) (0-0) Finala mare

            Linie de clasament : 6 jocuri, 5 victorii, 1 pierdut, 94 – 68 golaveraj.   Loc 1.

            La 48 de ore de la sosire, am luat un prim contact cu tartanul (noutate pentru noi) instalat în uriașa sala “PALAIS DU HANDBALL“ aflat în cartierul parizian IVRY.

În primul joc cu echipa Franței, jucatorii români au fost puțîn crispați la startul întâiului lor meci și primul al C.M. după o spectaculoasa festivitate de deschidere cum nu a mai existat în handbal.

            Se înscriu putine goluri dar noi suntem cei care conducem clar cu 10-3 în minutul 35, însa o clipa de relaxare în aparare și francezii înscriu de doua ori în inferioritate numerica și se apropie la 10-6 și chiar la 11-8 dar numai atat. Castigam în final relativ usor 12-9. Am avut totuși ceva emotii fiindca n-am pus în balanta de la început aportul celor peste 8.000 de entuziasti suporteri care sperau o surpriza mica (meci egal) și visau chiar la una mare (o victorie).

            În al doilea joc cu ELVEȚIA la AMIENS povestea se repeta, putin cam prea siguri pe noi nu ne concentram suficient și la pauza este 9-6 pentru noi, scor total nesatisfacator. Dar “trezirea“ solicitata la cabina în pauza este eficienta și în final castigam la scor 22-7, cand mare atentie! am primit un singur gol în 30 de minute. Repriza a doua 13-1!

            Ziua a treia a acestui C.M. este plina de surprize, unele adevarate, altele putin aranjate, deoarece mai fiecare echipa cauta sa se claseze pe locul II în grupa.

            În fine, surpriza sau calcul, pierdem cu 14-15 (9-5) de la R.F.G. și ne clasam pe mult doritul loc II în grupa urmand sa întalnim echipa SUEDIEI, evitand mai puternica echipa a R.D.G.-ului.

            Clasament grupe preliminarii: 1. RFG 6p, 2. ROMÂNIA 4p, 3. Franta 2p, 4. Elvetia 0p.

            În sferturile de finala: ROMÂNIA – Suedia 15-13 (10-6). Pentru clasarea în semifinale s-a jucat un singur joc eliminatoriu și după cum se vede calculele au fost corecte, s-au calificat echipele clasate pe locul II în grupele preliminare.

            Pentru noi jocul cu Suedia (loc 3 în 1938, loc 1 CM în 1958, loc 3 în 1961, loc 2 în 1964) era decisiv, după palmares eram favorite (loc 1 CM în 1961, loc 1 CM în 1964). Partida din sferturile de final cu Suedia a avut loc în ziua de 3 martie 1970, tot în imensul “PALAIS DE HANDBALL” – de fapt o uriașa sala de expozitii, transformata ad-hoc în sala de sport.           Selectionata noastră aborda meciul cu un suport moral solid determinat de varful de forma atins dovada ca atunci cand am jucat foarte serios ne-am detașat la scor. Apoi înimosul și neoboșitul Doctor TITI SERPE facuse minuni recuperând pe mai vechii accidentati SAMUNGI și GUNESCH, ultimul fiind pilon în jocul apararii. Surpriza noastră era jocul avansat ca zburator al lui GUNESCH înalt de 2.02 cu niste brate, cu o alonja deosebita impiedica constructia jocului și mai facea și 2-3 interceptii pe joc.

            În plus GUNESCH care juca mai mult în aparare la schimb cu GRUIA il suplinea în atac pe acesta a carui evolutie productiva a facut sa se bucure de atentia chiar foarte dura a unor aparatori care primeau ca sarcîna sa fie “lichidat“. Marele GRUIA se descurca minunat înscriind gol după gol dar și ratand uneori copilareste. în continuare echipa noastră se bucura de aportul unui portar sobru și serios, un profesionist desavarșit – CORNEL PENU de departe cel mai bun portar al acestui C.M.; de un conducator de joc înventiv și eficietn – CORNEL OȚELEA care “tinea spatele“ cu blocaje și paravane pentru ca golgeterul nostru GRUIA sa arunce relativ liber.

            Dar un real pericol pentru adversari era acest supertehnician CRISTIAN GAȚU plin de neprevazut în actiunile lui și care spargea toate canoanele jocului. Pe bună dreptate, denumite de IOAN CHIRILĂ, ”un artist al semicercului”. Specialistii din Germania aveau kilometrii de pelicula (nu aparuse video) dar erau deja exasperati: “cu cat il filmam și il studiem mai mult  pe GAȚU cu atat il cunoastem mai putin“ spuneau ei în culise. Aveam și o aparare beton în care GHIȚĂ LICU facea ordine atacand în forta adversarii cu mingea, iar în centru faceam legea cu trei “GULIVERI“ care acopereau poarta cu un zid înalt de peste 2 metri – GUNESCH,  KICSID și GRUIA plus VALENTIN SAMUNGI – SAMI specialist în marcaje om la om. Acestia fiind completati de mai tinerii dar valoroși jucatori foloșiti în unele momente speciale: NICA, GORAN, MARINESCU, MOLDOVAN, BIRTALAN, ION POPESCU.

            Dar sa revenim la jocul cu SUEDIA multipli campioni mondiali și medaliati la C.M. și la J.O. mai tarziu multe editii succeșive.Începem partida calmi și stapani pe joc conducand la pauza cu 10-6 și în minutul 43 cu 14-9 jucand eficient dar și spectaculos atragandu-ne aplauzele unei sali arhipline.

            Dar baietii nostrii vor sa rasplateasca aceste aplauze și sunt la un moment dat preocupati de partea spectaculoașa a jocului. Scandinavii profita de aceasta euforie și se apropie periculos în ultimul minut de joc un alarmant doar 14-13 pentru selectionata ROMÂNIEI care și-a revenit pe lînia de sosire după ce 17 minute nu am marcat nici un gol și GORAN chiar în ultimele secunde aduce linistea și victoria cu 15-13 (10 – 6) și cu aceasta calificarea în semifinale.

            În ziua de 5 Martie 1970 la LYON, ROMÂNIA întalneste DANEMARCA, pe care o învinge cu 18-12 în fata a peste 7.000 de spectatori care în virtutea relatiilor de limba latina, ne-au sustinut frenetic. Echipa româna a dominat copios, a înscris de doua ori chiar în inferioritate numerica – devenise un fel de specialitate a noastr㠖 și a taiat repede elanul ofenșiv al medaliatilor cu argint de la precedenta editie a C.M.

            Ziarul “LE FIGARO“ recunostea fair ca …”danezii au primit o lectie de handbal“ fapt confirmat cu onestitate de portarul lor BENGT MORTENSEN care la sfarșitul partidei spunea: “ROMÂNIA este de departe cea mai eficace pe care am întalnit-o în lunga mea cariera. GRUIA ramane incontestabil cel mai puternic suteur. Ce clasa ! Are un sut care paralizeaza ! (reproducem din lucrarea A FOST ODATA UN MECI DE HANDBAL  de CALIN ANTONESCU și HRISTACHE NAUM Editura Sport-Turism 1974 din care de altfel am preluat și alte multe pașaje).

            Pe celalt culoar echipa R.D.Germania trece în optimi de frații lor din R.F.G. la mare lupta 18-17 iar în semifinale depaseste relativ usor echipa Iugoslaviei 17-13.

            În după-amiaza zilei de 8 Martie 1970 tot în “PALAIS DU HANDBAL“ în fata a peste 12.000 de spectatori începe marea finala ROMÂNIA – R.D.Germania. La centru arbitrii suedezi IANERSTAM și LARSSON. Avem prima minge și aLiniem formatia: PENU, OȚELEA, GRUIA, GUNESCH, KICSID, GAȚU și POPESCU ION iar în aparare intră SAMUNGI care il supravegheaza ca o umbra pe principalul realizator al echipei din R.D.G., KARL-HEINZ ROST.

            Se joaca la cea mai mare tenșiune, crispat, cu multe greseli de ambele parti. Abia în minutul 7 se deschide scorul 1-0 pentru R.D.G. și tot ei parca scapati mai repede din clestele emotiilor, conduc în minutul 8 cu 0-2 și apoi în minutul 9, 0-3. Îngrijorare mare pe banca tehnica și abia după aceste 10 minute fara gol renuntam sa jucam exclușiv pe mana lui Gruia  care era marcat cu strictete chiar foarte dur, alternativ și uneori chiar șimultan de trei jucatori.

            Ne revenim schimband directia de finalizare: KICSID înscrie în fine primul gol 1-3, revine GRUIA. Adversarii ies acum și la GRUIA și la KICSID de pe banca se cere activarea jocului la semicerec cu OȚELEA în patrundere, GAȚU cu depașiri și cu LICU și SAMUNGI pe pivot. Obtinem doua aruncari de la 7 metri transformate exact de ION POPESCU dar primim la rândul nostru tot 2 goluri din 7 metri. La pauza suntem conduși cu un scor de meci feminin 4-5.

            La reluare egalam imediat prin KICSID de la 9 metri 5-5, în continuare GRUIA este marcat TOTAL, dar intră în joc un alt urias din echipa noastră, ROLAND GUNESCH care egaleaza de trei ori la rând 6-6, 7-7 și 9-9. În final după ce NICA introdus înspirat pe teren înscrie în minutul 52 și conducem cu 10-9, ratam consecutiv trei atacuri, de fiecare data golul era inevitabil dar marele PENU apara senzational dezarmand adversarii cu un zambet-grimasa imortalizat a doua zi în toate ziarele din Paris. Conducem cu 10-9, suntem cu un jucator în minus dar avem mingea, mai sunt 20 de secunde – aveam medaliile deja la gat – dar marele GRUIA vrea mai mult “aresteaza“ mingea și deși în teren SAMUNGI, GAȚU și OȚELEA la fel și banca tehnica NEDEF, VLASE și TROFIN urla NUUUUU! GRUIA TRAGE, FRIESKE apara și lanseaza un contraatac la ROST care înscrie este 10-10 exact la fluierul final.   Majoritatea jucatorilor nostrii se prabusesc pe tartanul caramiziu al salii și raman muti, singur GRUIA zis GURITA senin și cu un zambet fortat – galben la fata – spune: “nu-i nimic baieti eu am greșit tot eu o rezolv“ și baietii care erau gata sa sara pe el, cunoscandu-l, l-au crezut.

            Și așa a fost, dar a mai trebuit sa trecem peste calvarul a doua prelungiri cu cate 2 reprize a 5 minute. Nici nu începe bine repriza I-a a prelungirilor și GRUIA iși rascumpara imediat greseala cu un sut bomba da le 11 metri în tensiunea aceea numai el putea sa faca așa ceva. Este 11-10 dar imediat PETZOLD din 7 metri egaleaza 11-11. în repriza a doua a primei prelungiri nu înscrie nimeni și urmeaza o noua prelungire cu 2 reprize a 5 minute. în caz ca egalitatea se mentinea, finala urma sa se rejoace peste 24 de ore. Tribunele tin cu noi, dar parca ar vrea sa mai vada repetarea acestui splendid joc. La peluze pariurile se tripleaza. în teren cei trei antrenori se plimba de la un jucator la altul cazuti pe teren și ii încurajeaza. Tot GRUIA are un psihic mai puternic vine și el la fiecare: “baieti bateti-va voi în aparare ca în atac rezolv eu, v-am promis”. Încredere exagerata în fortele proprii, inconstienta sau un psihic de fier ceva din toate astea. Dar exact așa s-a întamplat. în prima repriza a celei de-a doua prelungiri chiar în minutul 71 GAȚU executa cu siguranta un “numar de prestidigitatie tehnica“ patrunde “la sacrificiu“ și este 12-11, dar același ROST egaleaza 12-12 mai sunt 30 de secunde pana la ultima pauza, avem mingea și cine credeti ca se va încumeta sa arunce, tot GRUIA dar acum înscrie clar, servit excelent de GAȚU care atrage pe el 2-3 adversari, este 13-12.

            Mai sunt 5 minute de calvar a patra repriza de prelungiri. Jucatorii sunt epuizati fizic. La noi nimeni nu-i mai da pas lui Gruia dar nici el nu mai înșista jucand doar sa școata fault, OȚELEA vine la fiecare, ii da pas și urla “tine mingea da-mi-o înapoi“ și așa la fiecare; GAȚU face doar jumatate de jonglerie și da cuminte pas la un coechipier care mimeaza un nou “atac furios“ (pe atunci joc pasiv se fluiera mai rar, în regulament nu aparusera restrictiile de mai tarziu). Pierdem o minge și înima îngheata în piepturi, dar “ULTIMUL APĂRĂTOR“ (exact titlul exceptionalei carti a lui HRISTACHE NAUM despre CORNEL PENU) mai face o “ultima minune“  și apara un sut bomba de la ROST.

            Pe teren și pe banca tehnica se petrec scene de infarct, NEDEF  se sterge a o suta oara cu micul lui prosop, VLASE și TROFIN striga și urla, s-au ridicat în picioare la fel și rezervele dar nimeni nu aude nimic, mai primim o lovitura SAMUNGI este eliminat pe doua minute rezultat al bataliilor cu ROST pe care l-a dominat, deși ROST era un urias pe langa SAMI. Nimeni nu mai înscrie gol în aceasta a patra repriza de prelungiri și

ROMÂNIA ESTE CAMPIOANA MONDIALA !

A treia oara – în ultimele 4 editii

            BRAVO ROMÂNIA! apare pe ecranul urias din PALAIS DU HANDBAL  din PARIS-IVRY publicul aclama, aplauda și striga “BRAVO ROMÂNIA”, marea majoritate din cei 12.000 au fost cu noi, eram FRANCOFONI și LATINI, în plus în presa au aparut articole elogioase la adresa noastră care le-am fost model și chiar “învatatori“.

            În acordul imnului national se ridica tricolorul românesc. Pe ecran se suprapun figurile jucatorilor și antrenorilor nostrii pe podium cu cupa la capitan. Sunt și ultimele scene ale unui film documentar al francezilor realizat și comentat poate mai patriotic pro-România ca noi. Tot acest meci și clipele înaltatoare din final au putut fi vazute și în tara la tânăra televiziune Naționala, unde pentru prima oara se transmite în direct un meci de handbal.

            Poate tocmai de aceea, primirea echipei pe aeroportul din Baneașa a fost magnifica, ca o continuare a celor doua ore de înclestare dramatica și a emotionantelor festivitati de la Paris ramase în mintea și sufletul românilor de pretutindeni. Aeroportul Baneașa a fost așaltat de mii și mii de oameni, era o manifestatie spontana cum nu mai fusese vazuta pe la noi în cinstea EROILOR DE LA PARIS.

            Au primit titluri și medalii – ORDINUL MUNCII cl. I și II toti jucatorii, antrenorii și medicul, presedintele FRH IOAN KUNST-GHERMANESCU, iar distinctia de emeriti cei din noul val: PENU, GAȚU, SAMUNGI, GUNESCH, NICA și antrenorul EUGEN TROFIN.

 

 

            C.M. masculin Editia  a 7-a  28 ferbruairie – 8 martie 1970  Franta.

Clasament: 1. ROMÂNIA; 2. R.D.G.; 3. Iugoslavia; 4. Danemarca; 5. R.F.G.; 6. Suedia; 7. Cehoslovacia; 8. Ungaria; 9. URSS; 10. Japonia; 11. Islanda; 12. Franta; 13 – 16. Elvetia, Norvegia, SUA, Polonia.

 

ROMÂNIA  loc I  - MEDALII DE AUR și titlul de CAMPIONI MONDIALI

ECHIPA SENIORILOR LA C.M. 1970 - FRANȚA - FINALA LA PARIS

 

1.      PENU CORNEL, portar, 24 ani, Dinamo București, debut ȘSE Buzău, profesor C. Căpățână;

2.      ORBAN ȘTEFAN, portar, 22 ani, Univ. București, debut ȘSE Odorhei, profesor Deneș Szalo;

3.      DINCĂ ALEXANDRU, portar, 25 ani, Steaua Buc., debut Știința Buc.,  prof. Elena Pădureanu;

4.      GAȚU CRISTIAN, centru, 25 ani, Steaua Buc., debut CSȘ2 București, prof. Spier Francisc;

5.      GRUIA GHEORGHE, inter-dr., 26 ani, Steaua Buc., debut Steaua București, prof. Ioan Kunst;

6.      SAMUNGI VALENTIN, pivot, 28 ani, Dinamo Buc., debut CSȘ Buc., prof. Eugen TROFIN;

7.      LICU GHIȚĂ, pivot, 25 ani, Dinamo București, debut tânărul dinamovist, prof. Alexandru Ilie;

8.      OȚELEA CORNEL, centru, 30 ani, Steaua Buc., debut CSȘ București, prof. Eugen TROFIN;

9.      GUNESCH ROLAND, inter, 26, Univ.Timiș., deb. Voința Sighișoara, prof. Buiuc-Zultner;

10.  GORAN GHEORGHE, centru, 26 ani, Steaua Buc., debut ȘSE 1, prof. Gogâltan-TROFiN;

11.  MARINESCU MIHAILL, pivot, 26 ani, Steaua Buc., debut ȘSE 1, prof. Gogâltan-TROFIN;

12.  MOLDOVAN TITUS, extremă-dr, 25 ani, Dinamo Buc., debut ȘSE 2, prof. Spier Francisc;

13.  POPESCU ION, extr-dr., 29 ani, Steaua București, debut Teleajen Ploiești, prof. Fl. Stoenescu;

14.  KICSID GAVRIL, inter-dr-stg., 23 ani, Steaua Buc., debut ȘSE Brașov, prof. C-tin. Bârleanu;

15.  BIRTALAN ȘTEFAN, inter-stg., 22 ani, Steaua București, debut CFR Jilău, prof. Virgil Budu;

16.  NICA CEZAR, inter stânga, 25 ani, Dinamo București, debut Chimia Făgăraș, prof. D. Lupescu.

Antrenori: NICULAE NEDEFF, OPREA VLASE, EUGEN TROFIN.

Consilier tehnic de pregătire: IOAN KUNST GHERMĂNESCU.

Medic: GHEORGHR MĂNESCU.

Conducator delegatie: LUCIAN GRIGORESCU.

Acest mare succes a fost completat în mod fericit o luna mai tarziu de echipa noastră de tineret la CUPA TARILOR LATINE, care la prima noastră participare cucereste locul I și o splendida cupa care va ramane mult timp în vitrIna Federației, ei cucerînd-o ani de-a rândul.

CUPA TARILOR LATINE Editia a III-a 1970 PORTUGALIA

CLASAMENT: 1. ROMÂNIA; 2. Franta; 3. Spania; 4. Portugalia; 5. Maroc; 6. Brazilia.

            ROMÂNIA loc I  MEDALII DE AUR

Jucatori: STEFAN ORBAN, NICOLAE MUNTEANU, MARIN DAN, MIRCEA STEF, ION CHIRCU, GABRIEL KIKSID, RADU VOINA, ILIE CARLAN, FLORIN COMANESCU, LAURENTIU ROSU, VALENTIN PREOTU, ION BOTA.

Antrenori: IOAN SCHUSTER, MIHAI PINTEA.

            În Cupa Campionilor la feminin Universitatea Timișoara – antrenor Constantin LACHE, după ce învinge în optimi pe SWIFT Roermond Olanda cu 13-8 și 12-6 pierde în sferturi la SC Leipzig, foarte puternica echipa campioana a RDG-ului cu 6-9 și 11-18.

            La masculin STEAUA București – antrenor Otto TELLMAN și Olimpiu Nodea, ajunge în semifinale. Exceptata de la turul I și II datorita unui punctaj deosebit al echipelor noastre în CCE, Steaua învinge în optimi pe Hapoel Rechovoth Israel 32-11 și 29-9, în sferturi elimina pe Honved Budapesta 26-20 și 18-20, scor total 44-40, în semifinale suntem eliminati de GUMMERSBACH echipa din RFG care va face epoca în anii ’70 – ’80. Steaua castiga la București cu 16-13, dar pierde în RFG cu 8-15 și cu scorul total 24-28 iese din cursa.   

            Tot în anul 1970 se organizează și prima DINAMOVIADA Internațională în UNGARIA la DEBRECEN unde DINAMO BUCUREȘTI antrenor OPREA VLASE se claseaza PE PRIMUL LOC.

 

 

            1970 – 1971 ACTIVITATEA INTERNA în Campionatul National – Divizia A seniori; la feminin continua “lupta“ între echipele studentesti din București (cu doua echipe) și Timișoara, la masculin podiumul este ocupat pentru prima oara numai de echipe din București, cei doi “granzi“ STEAUA și DINAMO și studenții lui EUGEN TROFIN în majoritate componenti ai loturilor nationale de tineret și juniori. Șituatia aceasta se datoreste polarizarii spre București a unui numar sporit de jucatori de valoare. La baieti cele trei echipe de pe podium furnizau 90 % din componenta echipelor nationale de tineret și seniori și în totalitate antrenorii loturilor respective. Timp de patru ani în continuare podiumul va fi ocupat de aceste echipe.

C.N. Editia a 13-a 1970 – 1971  feminin – senioare turneu final la Turnu-Severîn.

1.      UNIVERSITATEA BUCUREȘTI – antrenor: CONSTANTIN POPESCU PILICĂ

2.      UNIVERSITATEA TIMIȘOARA – antrenor: CONSTANTIN LACHE;

3.      IEFS BUCUREȘTI – antrenor: IOAN BOTA.

C.N. Editia a 13-a 1970 – 1971  Masculin seniori

1.      STEAUA BUCUREȘTI – antrenor: CORNEL OȚELEA, OTTO TELLMAN.

2.      DINAMO BUCUREȘTI – antrenor: OPREA VLASE.

3.      UNIVERSITATEA BUCUREȘTI – antrenor: EUGEN TROFIN.

            Din formatia studenteasca nu lipseau Internaționalii: GAVRIL KICSID, SILVIU BADAU, MIRCEA COSTACHE II, STEFAN ORBAN, ION PARASCHIV, ADRIAN COSMA, RADU VOINA, LAURENTIU ROȘU, MIRCEA ȘTEF, MIRCEA ANTON o generatie deosebita care va tine echipa pe podium trei editii consecutive.

            În campionatul categoriei B la feminin în seria I a, pe primul loc RAPID București, care surprinzator după ce fusese ani buni abonata la podium a facut o scurta escala în divizia B, iar în seria a II a UNIVERSITATEA Cluj care vor promova în divizia A la fel ca echipele masculine TROTOSUL ONESTI și ÎNDEPENDENTA Sibiu.

            La junioare profesorul și antrenorul emerit DUMITRU POPESCU COLIBAS revine după 6 ani cu echipa Liceului Sportiv (fostul SNTCF) și castiga titlul, în timp ce antrena în paralel ani la rând senioarele, mai întai PROGRESUL apoi TRACTORUL Brașov în care mereu erau promovate și jucau 4-5 junioare.

            La juniori campioana este echipa Școlii Sportive Nr. 2 din București, după ce în editia trecuta fetele reușisera în premierea acest lucru.

            În continuare echipele de juniori baieti și fete ale ȘSE 2 apoi Clubul Sportiv Școlar Nr. 2 din București cu sediul în Pantelimon vor fi pe podium ani în șir. Dar cea mai buna dovada a eficientei acestei uNIȚĂti sportive școlare este numarul foarte mare, putem spune cu sutele, de sportivi promovati în handbalul de performanta pana la nivelul echipelor nationale. Ar fi suficient daca am aminti în cazul ȘSE 2 de generatia de aur a profesorului FRANCISC SPIER ca și contingenele masive promovate la feminin mai întai la UNIVERSITATEA și apoi la RAPID București.

C.N. Editia a 10-a  1970-1971 – Turneul final la Craiova

1.      LICEUL Nr. 2 Brașov – antrenor: DUMITRU POPESCU-COLIBAS

2.      ȘSE2 București – antrenor: DAN BALASESCU

3.      ȘSE Iași – antrenor: DAN CONSTANTINESCU.

C.N. Editia a 10-a  1970-1971 – Turneul final la Craiova

1.      ȘSE București – antrenor: GHEORGHE ALEXANDRESCU

2.      ȘSE Arad  – antrenor: ROMEO PUTIN

3.      DINAMO București – antrenor: ALEXANDRU ILIE

            Denumirea exacta a campionatului de juniori I era DIVIZIA NAȚIONALA ȘCOLARA și DE JUNIORI care reunise cele trei competitii de juniori Cluburi și asociatii, licee și uNIȚĂti școlare cu profil sportiv. Timp de câțiva  ani la aceiași COMPETIȚIE se acordau 2 titluri unul al Ministerului Învatamantului și altul cel oficial al CNEFS (M.T.S. de după 1990).

            În premiera o COMPETIȚIEI centrala pentru juniori II (15-16 ani) precursoarea campionatului “CUPA ORAȘELOR“ în realitate cu selectionate din tot judetul pe scheletul campioanei locale.

            Clasament la fete: 1. ONESTI !, 2. BRAȘOV, 3. BUCUREȘTI iar la baieti: 1.BUCUREȘTI, 2. TIMIȘOARA, 3. CONSTANȚA.

 

            ACTIVITATEA INTERNAȚIONALĂ – este dominata de Campionatul Mondial feminin din OLANDA și de Mondialul Universitar al baietilor din CEHOSLOVACIA.

            Ca întotdeauna competitia de selectie și verificare este TROFEUL CARPAȚI care se organizează la CLUJ – feminin – cu 6 echipe (loc III) și la GALAȚI – masculin – cu 8 echipe (loc II) și marcheaza după cum se vede un usor regres al echipelor noastre. Este rezultatul aproape firesc al “schimbului de generatii“ ratat la fete și în curs de realizare la baieti.

            TROFEUL CARPAȚI - Editia a 12-a feminin Cluj 26-31 octombrie 1971

Clasament: 1. RD Germania, 2. Ungaria, 3. ROMÂNIA, 4. Iugoslavia, 5. Olanda, 6. URSS.

Jucatoare: IRINA KLIMOVSCHI, MARIA BUZAS, MARIA HUSAR, SIMONA ARGHIR, DOINA BAICOIANU, DOINA FURCOI, NADIRE IBADULA, MARIA MAGHIARI, MAGDA MICLOS, EMILIA MUNTEANU, IRENE OANCEA, MARIA POPA, TEREZA POPA, ANETA SCHRAMCO, ROZALIA SOOS, VICTORIA VIERU, MARIA SOCOȘI.

Antrenori: GABRIEL ZUGRAVESCU, POMPILIU SIMION

            TROFEUL CARPAȚI, Editia a 12-a masculin Galati 9-14 noiembrie 1971

Clasament: 1. Iugoslavia, 2. ROMÂNIA, 3. Ungaria, 4. RF Germania, 5. Norvegia, 6. ROMÂNIA B, 7. Spania, 8. Franta.

            Campionatul Mondial Universitar din Cehoslovacia pune la grea încercare echipa noastră, antrenor: CONSTANTIN JUDE, care se claseaza totuși pe locul III după echipa URSS și Cehoslovacia, dar înaintea Spaniei, Iugoslaviei, Poloniei, Suediei și Frantei.

            În Cupa Campionilor Europeni, la feminin Universitatea Timișoara rateaza înca din start; deși castiga primul joc cu HC Copenhaga – Danemarca, scor 14-10 acasa, în deplașare pierde cu 6-10 și la scorul general de 20-20 nu se califica deoarece a înscris mai putine goluri în deplașare. Pe locul I va fi Spartak KIEV URSS, care anunta o perioada lunga de dominatie sub comanda vulcanicului antrenor IGOR TURCÎN.

            În CCE la masculin, STEAUA București urca pana în finala pe care o pierde la un gol de la colosala echipa din Gummersbach. Exceptati de la turul 1 și 2 datorita punctajului IHF, Steaua învinge în optimi echipa norvegiana OSI OSLO cu 30-14 și 23-18 (53-32), în sferturi depaseste echipa HELLAS Stockolm din Suedia cu 18-10 și 12-11 (30-21), iar în semifinale elimina campioana Iugoslaviei cu scorul general de 33-28, acasa 17-9 și în deplașare 14-19. în finala, un meci dramatic pe muchie de cutit pe care il pierdem în extremis 16-17 (6-7), repriza a II-a 10-10, la VFL GUMMERSBACH, RFG.

            Deși au pierdut finala, clasarea pe locul II în CCE a fost un succes cu atat mai mult cu cat meciul s-a desfasurat în Germania Federala, în WESTFALEMHALLE din DORTMUND în fata a 8000 de suporteri germani care și-au sustinut echipa din toate puterile. 

Cupa Campionilor Europeni, Editia a 11-a 1970-1971. Locul II, STEAUA BUCUREȘTI

Jucatori: NICOLAE MUNTEANU, VIRGIL MAGHIRDAN, CRISTIAN GAȚU, STEFAN BIRTALAN, WERNER STOCKL, DAN PETRU, ION VARGALUI, RADU VOINA, GABRIEL KICSID, CEZAR DRĂGĂNIȚĂ, LAURENTIU ROSU, VICTOR NEAGU.

Antrenor: CORNEL OȚELEA, OTTO TELLMAN

 

            Punctul culminant al activitatii Internaționale a anului 1971 l-a constituit CAMPIONATUL MONDIAL feminin editia a 4-a din Olanda. După locul 6 ocupat în editia precedenta și care a însemnat “cantecul de lebada” al generatiei noastre de aur, de trei ori campiona mondiala, se spera într-o revenire pe podium cu o noua generatie, a tinerelor rezerve din 1965, titulare în mare majoritate în echipa care a cucerit locul I și medaliile de aur la CM experimental (editia zero) din (coincidenta) Olanda în 1967.  Și partial așa va fi, locul IV în finala mica cu Ungaria, campioana mondiala en-titre (1965) la care am pierdut în final de joc cu 11 – 12, după ce am condus cu 15 minute înainte de final 8 – 5, reprezinta pentru tânăra noastră echipa un bun rezultat final.

            Înainte însa de a ajunge în turneul final, greul cel mare a fost calificarea, care a neceșitat trei confruntari cu deja puternica echipa a URSS-ului. Jocurile din tur la TIBILISI și cel din retur la CLUJ aduc cele doua echipe la egalitate, atat la punctaj cat și la golaveraj.

            Federatia Internațională hotaraste: un singur meci decisiv pe teren neutru. La Viena, echipa noastră condusa de GABRIEL ZUGRAVESCU și POMPILIU SIMION evolueaza excelent și castiga mai detașat decat spune scorul, 16-9 obtinand calificarea.

            În Olanda însa lipsa de experienta a tinerelor noastre jucatoare, multe debutante la un CM de senioare a fost evidenta.

 

 

Rezultate:

                        ROMÂNIA – NORVEGIA               8-6                   grupa B preliminara

                        ROMÂNIA – IUGOSLAVIA           12-12               grupa B preliminara

                        ROMÂNIA – DANEMARCA          11-11               grupa I semifinala

                        ROMÂNIA – RD GERMANIA       10 – 12            grupa I semifinala         

ROMÂNIA – UNGARIA                 11-12               Finala mica pt. loc 3/4  

Linie de Clasament: 5 jocuri: 1 victorie, 2 egaluri și 2 pierdute. Loc IV.

            Am fost aproape de medalia de bronz cu atat mai mult cu cat am condus aproape tot timpul în partida cu Ungaria, cu 15 minute înainte chiar cu 3 goluri 8-5, dar în ultimele 12-14 minute nu mai înscriem decat 3 goluri fata de 7 ale adversarului. Lipsa de experienta, emotii, greseli copilărești, toate au contat, au cantarit cei 35 de ani ai veteranei IRINA Klimovschi – singura care a mai rezistat în echipa din generatia de trei ori medaliata cu aur la CM – varsta la care implacabil reflexele sunt mai slabe.

            IRINA Klimovschi a fost un portar de exceptie, sufletul echipei nationale, și asta timp de aproape 20 de ani (1953 – 1971). Fara discutie a fost cel mai bun portar al handbalului feminin din ROMÂNIA din toate timpurile.

            Din formatia noastră s-au remarcat în primul rând PETRUȚA BAICOIANU, TEREZA POPA, DOINA FURCOI, MAGDA MICLOS, ROZALIA SOOS, CONSTANTA ILIE, ANETA SCHRAMKO toate campioane mondiale de tineret și mai tânăra SIMONA ARGHIR poate cel mai mare talent al handbalului nostru feminin, pe inter dreapta un fel de GRUIA al fetelor.

            C.M. Editia a 4-a feminin Olanda 12-19 Decembrie 1971

            Clasament: 1. RD Germania, 2. Iugoslavia, 3. Ungaria, 4. ROMÂNIA, 5. RF Germania, 6. Danemarca, 7. Norvegia, 8. Olanda, 9. Japonia.  

            Jucatoare: IRINA KLIMOVSCHI, MARIA BUZAS, DOINA FURCOI-SOLOMONOV, PETRUTA BAICOIANU-COJOCARU, SIMONA ARGHIR-SANDU, MAGDA MICLOS-ILIES, NADIRE IBADULA-LUTAS, IRENE OANCEA, ANETA SCHRAMKO, EMILIA MUNTEANU, MARIA MAGHIARI, ILIE CONSTANTA, ROZALIA SOOS, TEREZIA POPA.

            Antrenori: GABRIEL ZUGRAVESCU și federal SIMION POMPILUI

 

1971-1972  ACTIVITATEA INTERNA în Campionatele Nationale de seniori, schimbari foarte putine, pe podium aceleași echipe, doar la feminin o rocada la varf între studentele din București, în favoarea Timisoarei. La masculin aceeași ordine.

            CN Editia a 14-a 1971-1972 feminin – senioare

1. UNIVERSITATEA Timișoara – antrenor: CONSTANTIN LACHE

2. UNIVERSITATEA București – antrenor: CONSTANTIN POPESCU PILICĂ

3. IEFS București – antrenor: IOAN BOTA.

            CN Editia a 14-a 1971-1972 masculin – seniori

1. STEAUA București – antrenor: CORNEL OȚELEA

2. DINAMO București – antrenor: OPREA VLASE, OTTO TELLMAN

3. UNIVERSITATEA București – antrenor: EUGEN TROFIN.

            Campionatul categoriei B promoveaza în esalonul superior, la seniori pe VOINTA București și MINAUR Baia Mare, iar la senioare pe PROGRESUL București și Constructorul Timișoara.

            CN Junioare Editia a 11-a    1971-1972 Turneul final la Iași

1. Liceul 2 Iași – antrenor: ION HARAEA

2. Școala Sportiva de Elevi 2 București – antrenor: DAN BALASESCU

3. ȘSE Onesti

            CN Juniori Editia a 11-a 1971-1972 Turneul final la Iași

1. ȘSE Nr. 1 București – antrenor: IULIAN CALIMAN

2. Lic. Nr. 4 Timișoara – antrenor: CONSTANTIN POPA

3. ȘSE Craiova – antrenor: MIRCEA PASEC

            În  Cupa Orașelor pentru Juniori II, care a precedat Campionatele Nationale, la baieti ordinea pe podium a fost: Craiova, Reșita și Sibiu, în timp ce la fete: Orașul Gh.Gheorghiu Dej, Timișoara și Craiova.

 

            ACTIVITATEA INTERNAȚIONALĂ – anul olimpic atrage și pe handbalisti în febra pregatirilor. La masculin se va desfasura primul turneu olimpic de handbal în 7 jucatori – cel în 11 avusese o participare la Berlin 1936, care a fost însa și singura. Din pacate tocmai în aceasta perioada după cucerirea a trei titluri de Campioni Mondiali (1961, 1964, 1970), echipa este în “schimb de generatii” prilej de mari framantari pentru tehnicienii NICULAE NEDEFF și OPREA VLASE și de evolutii sinuase ale echipei. În consecinta nici rezultatele din ultima parte a anului preolimpic 1971 nu ne-au fost favorabile, aducand în primul plan echipa IUGOSLAVIEI (care va și castiga titlul olimpic) noi mai mereu pe locul II și cum visam la medalia de aur nu puteam fi multumiti.

            La Galati în toamna anului 1971 – așa cum am consemnat deja – handbalistii iugoslavi castiga cea de-a III-a editie a Trofeului CARPAȚI fara însa sa învinga selectionata României 17-17. Era totuși locul II la noi acasa, ceea ce producea oarecare însatisfactie.

            După doua saptamani, în Suedia la Goteborg are loc prima editie a “Cupei Mondiale” la care iau parte nu mai putin de 8 echipe reprezentative onorate de titluri mondiale sau cu medalii repetate și care sunt impartite în doua serii.

            Prima serie este c’știgata de formatia ROMÂNIEI după victorii categorice la Cehoslovacia 19-13, Suedia 16-14, Spania 25-9, meci în care “necunoscutul” pe atunci BIRTALAN a înscris 7 goluri egalandu-l pe marele Gruia.

            Clasament: 1. ROMÂNIA 6 pct, 2. Cehoslovacia 4 pct, 3. Suedia 3 pct, 4. Spania 1 pct.

            În finala din nou ROMÂNIA – Iugoslavia, victoria revine din nou elevilor marilor jucatori, acum antrenori IVAN SMOJ și VLADO STEMBZEL. Istoria finalei de la PARIS s-a repetat fiind nevoie de doua prelungiri 17-15 (5-9, 13-13, 14-14).

            Dar nici în anul 1972, înaintea Jocurilor Olimpice n-am înregistrat rezultate de locul I.

            La editia a 13-a a Trofeului CARPAȚI – la Ploiești: 1. RD Germania, 2. ROMÂNIA. Aceste repetate locuri II care pentru multe tari ar fi fost foarte bune, în cazul nostru aduc mari framintari și tenșiuni.

            Antrenorul EUGEN TROFIN demișioneaza. După catva timp revine ca antrenor coordonator IOAN KUNST GHERMANESCU alaturi de NEDEF și VLASE care au condus efectiv echipa, deoarece GIONI ca membru IHF, presedintele comișiei tehnice, nu putea sa stea pe banca tehnica.

            La Munchen ne-am prezentat cu o echipa remaniata și mult întinerita pastrând însa nucleul de baza: GRUIA, GAȚU, LICU, SAMUNGI, GUNESCH, COSMA, KICSID și CORNEL PENU în poarta, avand alaturi pe cei mai tineri VOINA, TUDOSIE, SCHOBEL, TALE și DINCA în poarta.

            Editia Jocurilor Olimpice organizata la Munchen în 1972, consemneaza prima participare a handbalului modern (cel de sala în 7 jucatori) dar trebuie sa ne reamintim ca handbalul mare (în 11 jucatori pe teren de fotbal) a avut o prima și ultima editie tot în Germania la Berlin, în anul 1936.

            Aceasta revenire a handbalului la J.O. care va purta însa denumirea de Editia I, a reunit la start 16 echipe, din care doua s-au prezentat direct: ROMÂNIA – Campioana Mondiala (1970) și Germania tara organizatoare, celalte 14 au trebuit sa treaca prin calificari, la care au participat 32 de echipe din cele 5 continente.

S-au alcatuit 4 grupe preliminare a cate 4 echipe, România cap de serie în Grupa C preliminara. EVOLUTIA ECHIPEI ROMANIA SENIORI J.O. de la Munchen 1972:

            ROMÂNIA – NORVEGIA               18-14               Seria C Preliminara

            ROMÂNIA – SPANIA                     15-12               Seria C Preliminara

            ROMÂNIA – RF GERMANIA        13-11               Seria C Preliminara

ROMÂNIA – UNGARIA                 20-14               Grupa II semifinala

ROMÂNIA – IUGOSLAVIA           13-14               Grupa II semifinala

            ROMÂNIA – RD GERMANIA       19-16               Finala mica pentru locurile 3/4

            Linie de Clasament: 6 jocuri, 5 victorii, 1 pierdut, 98-81 golaveraj. Loc III

            Clasament general:  1. Iugoslavia; 2. Cehoslovacia; 3. ROMÂNIA; 4. Germania; 5. URSS; 6. RF Germania; 7. Suedia; 8. Ungaria; 9. Norvegia. 10. Polonia; 11. Spania; 12. Islanda; 13. Danemarca; 14. URSS; 15. SUA.

 

            Primul joc în grupa preliminara C, cu Norvegia a avut loc la BOBLÎNGEN, în ziua de 30.08.1972, ora 20.30, spectatori 5000, arbitrii SIEBERT și SINGER (RDG) și consemneaza prima noastră victorie: 18-14 (11-10), repriza a II-a 7-4.

            Au jucat: PENU, DINCA – portari, GRUIA 6 goluri, GUNNESCH 6, KICSID 2, LICU 1, STOCKL 1, COSMA 2, TUDOSIE, VOINA, SCHOBEL, GAȚU.

            Al doilea joc cu Spania la AUGSBURG în ziua de 1 septembrie 1972, ora 20.45, arbitrii celebrii IANERSTAN și LARSON (Suedia), rezultat 15-12 (6-4) repriza a II-a 9-8, o victorie obtinuta mai greu decat se spera în fata unei echipe foarte tânăra care în continuare va surprinde multe echipe mari.

            Au jucat: PENU, DINCA – portari, GRUIA 3, TUDOSIE 3, KICSID 2, GUNNESCH 2, SCHOBEL 2, GAȚU 1, STOCKL 1, DAN MARIN, BIRTALAN, SAMUNGI.

            Al treilea joc cu RF Germania a fost și mai greu, adversarii nostrii beneficiind de sprijinul a peste 10.000 de spectatori, contra 25, un mic grup de sportivi din delegatia româna de la alte sporturi. Jocul a avut loc în marea sala OLIMPIAPARK din apropierea satului Olimpic, au condus partida alt cuplu celebru CARLSSON și OLSSON (Suedia). România a ÎNVINS cu 13-11.

            Au jucat: PENU, DINCA – portari, GRUIA 7, GAȚU 2, KICSID 1, LICU 1, GUNNESCH 1, COSMA 1, STOCKL, SCHOBEL, VOINA, TUDOSIE.

            Victorie mare într-un meci deosebit de spectaculos pentru un observator neutru, dar de un dramatism aparte pentru cei implicati direct. Întreaga echipa a jucat bine și foarte bine, iar Penu în poarta a fost din nou exceptional.

           Clasament grupa preliminara: 1. România 6 pct.; 2. RF Germania 3.; 3. Norvegia 3; 4. Spania 0.

            În continuare suntem plașati în Grupa a II-a semifinala, alaturi de Ungaria și … Iugoslavia adica de ce ne era frica nu am scapat.

            Al treilea joc - semifinala învingem clar echipa Ungariei cu 20-14 (11-6), repriza a II-a 9-8. Am jucat tot la Munchen, în 6.09.1972, de la ora 18.30, în marea sala de la OLIMPIAPARK, acum cu doar 5000 de spectatori, arbitrii SINGER și ȘIEBERT (RDG).

            Al patrulea joc cu Iugoslavia a început la ora 18.15, în ziua de 8 septembrie 1972, în sala din OLIMPIA PARK, spectatori 9000, arbitrii celebrii CARLSSON și OLSSON. Rezultat 13-14 (4-5), repriza a II-a 9-9.

            Acel 4-5 din prima repriza scor neveroșimil de mic la baieti, spune totul despre încrancenarea jocului. Abia în minutul 12! situatie cu totul exceptionala, se înscrie primul gol și acesta pentru Iugoslavia: PRIBANIC infiltrat pe semicerc 0-1, în același minut egaleaza GRUIA 1-1 cu un sut de la 10 m. Echilibrul acesta continua aproape treisferturi din meci, înscriu ei, egalam noi sau învers, de 9 ori egal, pana în minutul 43 la 9-9 cand ritmul se rupe în favoarea iugoslavilor.

            La reluare egalam în minutul 33 KICSID 5-5, în minutul 34 PRIBANIC 5-6, GRUIA 6-6 (min 36), luam din nou conducerea în minutul 38 GRUIA 7-6. Acum se produce un moment pșihologic important, ratam o aruncare de la 7 m și un contraatac! cu sanse mari de gol, în loc de detașare suntem egalati, continuam totuși sa conducem, GRUIA 8-7, LAZAREVICI 8-8, GRUIA 9-8, în minutul 43, sarbii preiau conducerea LAZAREVICI 9-10 și POPOVICI 10-12, apoi GRUIA 11-12, POPOVICI 11-14. în final revenim, ultimele minute sunt infernale, ne apartin total: COSMA 12-14 (min 58) și GRUIA 13-14 în ultimul minut. Ne mai trebuia poate un minut sau doua ca sa egalam și cum în istorie echipele noastre au câștigat întotdeauna în prelungiri … dar acum nu a fost sa fie așa.

            A fost un meci epocal în care a dominat angajamentul total în forta. Între cele doua semicercuri lupta crancena reducea posibilitatea de a înscrie în ciuda plusului de tehnica și fantezie pe care il aveam, mai ales prin GAȚU, dar care nu a putut sa se desfasoare fiind marcat sa zicem cel putin aspru. Decisiv se putea puncta doar din afara frontului de lupta dintre 6 și 9 m, respectiv de la 9-10 m. Aici Gruia cu 8 goluri a fost la înaltime, de cealalta parte Lazarevici cu 6 goluri și Lavrnic cu 4 au avut un plus de eficacitate, deși KICSID a înscris de 3 ori toate au fost din 7 m.

            În unanimitate cei doi portari PENU (România) și ARSLANAGIC (Iugoslavia) au fost declarati cei mai buni din lume în ultimi 5 ani. în prima repriza PENU a fost cel mai bun de pe teren iar ARSLANAGIC în cea de-a doua, în total la mingii aparate sarbul a avut un plus de 3 goluri (15-12). Pierzand acest joc (care va fi și unicul la aceste JO) ne ramane sa luptam pentru medalia de bronz în finala pentru locurile 3-4 cu echipa RD a Germaniei.

            Jocul din finala mica a J.O. a avut loc în ziua de 10 septembrie 1972, la Munchen în OLIMPIAPARK, spectatori 11.000, sala arhiplina, arbitrii CARLSSON și OLSSON.

Rezultat final 19-16 (11-8) repriza a II-a 8-8.

             A fost un meci deosebit de spectaculos în care noi am dominat și condus jocul în prima repriza (11-8) iar în a II-a am jucat sigur temporizand discret și fortand numai atunci cand a fost necesar.

            De aceasta data deși se juca pentru o medalie nu a mai existat acea încrancenare oarba și s-a putut juca handbal, drept dovada faptul ca din 10 jucatori de camp 8 au înscris de la noi și 9 de la adversari. Spectacolul a fost completat de cei 11.000 de sustinatori ai echipei din RDG (care tot nemti erau) dar o susține re corecta. în final întreaga sala a aplaudat minute în șir jucatorii celor doua echipe pentru prestatia lor.

 

ROMÂNIA Seniori la JOCURILE OLIMPICE DE LA Munchen, 1976

 

            CORNEL PENU 6 joc, 26 ani, 191 cm, 86 kg; ALEXANDRU DINCA 6 joc, 27 ani, 182 cm, 81 kg; VIRGIL TALE 0 joc, 31 ani, 181 cm, 82 kg; GHEORGHE GRUIA 6 joc, 37 gol, 32 ani, 192 cm, 91 kg; CRISTIAN GAȚU 6 joc, 5 gol, 27 ani, 177 cm, 69 kg; ROLAND GUNESCH 6 joc, 19 gol, 28 ani, 197 cm, 95 kg; ROBERT LICU 6 joc, 5 gol, 27 ani, 184 cm, 88 kg; GAVRILA KICSID 6 joc, 13 gol (9x7m), 24 ani, 194 cm, 90 kg; ADRIAN COSMA 5 joc, 8 gol, 22 ani, 179 cm, 78 kg; WERNER STOCKL 6 joc, 4 gol, 20 ani, 187 cm, 90 kg; SIMION SCHOBEL 6 joc, 2 gol, 22 ani, 197 cm, 95 kg; CONSTANTIN TUDOSIE 3 joc, 3 gol, 22 ani, 188 cm, 83 kg; VALENTIN SAMUNGI 3 joc, 30 ani, 184 cm, 77 kg; RADU VOINA 5 joc, 22 ani, 185 cm, 82 kg; DAN MARIN 2 joc, 2 gol, 24 ani, 186 cm, 79 kg; STEFAN BIRTALAN 1 joc, 24 ani, 194 cm, 95 kg;

            Cu 37 de goluri înscrise GHEORGHE GRUIA a fost declarat golgheterul Jocurilor Olimpice de la Munchen 1972.

            De remarcat și tineretea celor care au completat lotul olimpic de 24 de jucatori și care nu au facut deplasarea la Munchen: STEFAN ORBAN portar 23 ani, LAURENTIU ROSU 22ani, VASILE CAPRA 21 ani, CEZAR DRĂGĂNIȚĂ 18 ani, CONSTANTIN HORNEA 23 ani, IOSIF WILLISCH 22 ani, IRIMIE STEF 22 ani.

            Mai subliniem înca odata ROMÂNIA a prezentat la JO 1972 echipa cea mai tânăra și cea mai înalta (ca medie) dintre toate echipele prezente la Munchen (16).

            Pe deasupra tuturor acestor cifre și comentarii, “ISTORIA” trebuie sa consemneze cu litere mari:

HANDBALUL ROMÂNESC CUCEREȘTE PRIN ECHIPA NAȚIONALĂ DE SENIORI

MEDALIA DE BRONZ LA JOCURILE OLIMPICE DE LA MUNCHEN 1972

 

PRIMA MEDALIE OLIMPICĂ A HANDBALULUI NOSTRU.

 

            Echipa noastră s-a clasat pe locul III cu o singura infrangere – la un gol – din 6 jocuri și cu un golaveraj pozitiv 79-65, superior echipelor de pe locul 1 și 2 și de adaugat ca a ÎNVINS ambele echipe nemtesti (RFG și RDG), care fiecare au avut peste 10.000 de suporteri în tribune la meciurile cu noi.

            Meritul este al întregii echipe al fiecarui jucator în parte, al colectivului tehnic și organizatoric, al tuturor celor din handbalul românesc care au trudit pentru progresele lui.

            Este meritul celor doi antrenori care au stat pe banca tehnica NICULAE NEDEFF și OPREA VLASE, al celui care a contribuit la stabilirea strategiei și planurilor de pregatire, și i-a consiliat în antrenamente și jocuri IOAN KUNST GHERMANESCU care fiind membru marcant al Federației Internaționale nu a avut autorizatia de a sta pe banca tehnica. Au mai avut o contributie importanta pe sectorul lor de atributii medicul echipei CONSTANTIN-TITI SERPE și metodistul MIHAI COJOCARU (din lucrarea de sinteza aparuta după J.O. am extras datele statistice inserate mai sus).

            Nimeni nu trebuie sa uite contributia marelui om de handbal LUCIAN GRIGORESCU – secretar general al FRH și în fapt cel care a condus destinele handbalului înca din 1951, activ și prezent la toate marile succese ale handbalului românesc.      

            În Cupa Campionilor la feminin UNIVERSITATEA București – antrenor CONSTANTIN POPESCU PILICĂ ajunge pana în semifinale, unde rateaza calificarea, deși castiga acasa cu S.C. LEIPZIG  R.D.G. cu 16-15, dar pierde în deplașare 8-16. Parcursul echipei studentesti din București: în optimi cu MACCABI RAMAT-GAM Israel 29-14 și 29-8, în sferturi cu T.S.V. HOLSTEÎN R.F.G. 22-9 și 9-8.

            În Cupele Europene la masculin nu am înscris echipa concentrându-ne pe pregatirea pentru J.O. de la Munchen.  

 

1972 – 1973 ACTIVITATEA INTERNA – în C.N. de senioare podiumul este ocupat în continuare de aceleași trei echipe studentesti dar, oarecum surprinzator echipa Institutului de Educatie Fizica și Sport din București (nici nu mai exista alta uNIȚĂte de învatamant superior pentru sport în tara) cucereste titlul înaintea celor deja consacrate Universitatea București și Timișoara.

            Tot o surpriza ar putea fi și clasarea pe locul II a echipei UNIVERSITATEA București, facandu-și loc între cele doua mari forte ale handbalului masculin Steaua și Dinamo. Acest titlu de vicecampioni nationali la seniori a studenților bucuresteni – antrenor: EUGEN TROFIN – a fost cea mai buna performanta a lor, un punct maxim – studenții din generatia lotului national de tineret termina facultatea și echipa reduce pasul pana la retrogradarea în Divizia B. La aceasta performanta maxima au contribuit deja consacratii ADRIAN COSMA, VIRGIL TALE, RADU VOINA, MIRCEA STEF, CAROL SZABO, IOAN VARGALUI și mai tinerii MIRCEA ANTON, MARIAN VAȘILACHE, MIHAI BOCAN.  

            CN Editia a 15-a 1972-1973 feminin senioare

1. IEFS București – antrenor: IOAN BOTA

2. Universitatea Timișoara – antrenor: CONSTANTIN LACHE

3. Universitatea București – antrenor: CONSTANTIN POPESCU PILICĂ

            CN Editia a 15-a 1972-1973 Masculin seniori

1. Steaua București – antrenor: CORNEL OȚELEA, OTTO TELLMAN

2. Universitatea București – antrenor: EUGEN TROFIN

3. Dinamo București – antrenor: OPREA VLASE

            Din categoria B la senioare, vor promova în A, din cele doua serii a 12 echipe, ocupantele locului I CONFECTIA București și CSM Sibiu, iar la baieti SPORT CLUB Bacău și CSM Reșita.

            La junioare, Brașovul revine, acum cu tânărul profesor DAN HOTNOG, pe locul I, ȘSE 2 București, a treia oara pe locul II iar pe locul III, o surpriza ȘSE Onești, un oraș mic în care handbalul era în prim plan – gimnastica a aparut mult mai tarziu și însași BELA CAROLI a fost mai întai profesor de handbal, venit în continuare pe acest profil de la Petroșani.

            La baieti campioni la juniori pentru prima oara – și ultima – echipa din SEBES, un alt oraș mic în care handbalul era prioritar. Activitatea exceptionala a profesorului FLORIN FLESERIU a constituit elementul dinamic al dezvoltarii handbalului la toate nivelele. Sala sporturilor din Sebeș ii va purta numele și de remarcat ca nu are marcat decat terenul de handbal.

            CN Junioare I Editia a 12-a 1972-1973 Turneul final la Bistrița

1. Liceul 2 Brașov – antrenor: DAN HOTNOG

2. ȘSE 2 București – antrenor: DAN BALASESCU

3. ȘSE Onesti – antrenor: BELA KAROLI

            CN Juniori I Editia a 12-a   1972-1973 Turneul final la Bistrița

1. Liceul 1 Sebes – antrenor: FLORIN FLESERIU

2. ȘSE Ploiești – antrenor: VALERIU IONIȚĂ

3. ȘSE Brașov – antrenor: TIBERIU ORBAN

            Deoarece perioada de pregatire centralizata a echipelor nationale era uneori de 4-5 luni mai ales toamna, campionatul se suspenda. S-a organizat “Cupa de Toamna” fara jucatoarele și jucatorii din loturi. Participau absolut toate echipele, repartizate pe doua serii a cate 6 echipe – cu o finala șimpla.

            La feminin castiga Universitatea Timișoara – antrenor CONSTANTIN LACHE care învinge în finala pe IEFS – antrenor: IOAN BOTA. La masculin pe primul loc Minaur Baia Mare – antrenor: LASCĂR PANĂ care învinge în finala pe Dinamo Brașov – antrenor: IOAN DONCA.

            În continuare se organizează editia a II-a a Cupei Orașelor pentru juniori II (15-16 ani). Clasamente: 1. BUCUREȘTI, 2. Timișoara, 3. Sf.Gheorghe – la fete; 1. CRAIOVA, 2. Constanta, 3. Ploiești – la baieti.

 

            ACTIVITATEA INTERNAȚIONALĂ – a avut în prim plan cea de-a 5-a editie a Campionatului Mondial feminin, care s-a desfasurat în Iugoslavia, în perioada 8-15 Decembrie 1973. De acest mondial se legau sperantele la o revenire pe podium a echipei noastre. După cucerirea titlului suprem la CM din 1962, generatia noastră de aur – de trei ori Campioana Mondiala (1956, 1960, 1962) cedeaza ritmul și se claseaza la CM din 1965 pe locul VI, ratand “de putin” o medalie în ultimele 65 de secunde ale meciului cu Cehoslovacia.

            O noua generatie vine din urma, alcatuita, în majoritate din jucatoarele care au cucerit editia experimentala a Campionatului Mondial de tineret – Olanda 1967. Aceasta noua echipa avand totuși și o veterana pe IRINA KLIMOVSKI, de trei ori campioana mondiala, reusesc cu antrenorii GABRIEL ZUGRAVESCU și SIMION POMPILIU un loc IV la CM din 1971, rezultat bun tinand seama de tineretea lor.             Din pacate după aceste CM (1971), rezultatele echipei nationale sunt fluctuante iar premergator CM (1973) sunt chiar îngrijorator de slabe, ca niciodata ocupam ultimele locuri la turneele traditionale din Germania și Iugoslavia.

            În aceste conditii se hotaraste readucerea la carma nationalei a celui care a pregatit și condus echipa noastră de aur în perioada 1953 – 1965, triplu campion mondial și primul nostru antrenor emerit (1961), profesorul CONSTANTIN P. POPESCU.

            Planul și programul prezentat atunci Colegiului de Antrenori și Biroului Federal era defapt un dosar cu 34 de pagini cuprinzand grafice, anexe și protocoale, totul prevazut și notat în cele mai mici amanunte, începand cu enumerarea a 102 probleme de rezolvat.

            Acesta garanta cucerirea unei medalii în urmatoarele conditii radicale:

            - programul de pregatire al antionalei odata aprobat de Biroul Federal este prioritar și obligatoriu pentru toate cluburile, pentru toti antrenorii, pentru toate jucatoarele și pentru toti activistii din judete.

            - campionatul – turul de toamna – se suspenda, amanandu-se pentru anul urmator (echipele din Divizia A vor juca obligatoriu într-o cupa de toamna, fara jucatoarele din lot).

            - în acest sezon echipa noastră campioana nu participa la Cupele Europene, acordandu-se exclușivitate Campionatului Mondial.

            - FRH va asigura toate conditiile administrative, organizatorice și financiare sub directa îndrumare a secretarului general LUCIAN GRIGORESCU inclusiv un numar de 20-24 jocuri Internaționale de pregatire – verificare, încadrate metodic în cele 5 (cinci) luni de pregatire centralizata.

            Aceste masuri radicale erau poșibil de aplicat în acei ani, cand totul era centralizat, inclusiv sursa de finantare pentru cluburi și în consecinta, comanda venea de la centru. De fiecare data locul cantonamentului era schimbat pentru a evita monotonia și o adaptare rapidă la conditii schimbate de antrenament și joc – de regula la un CM se joaca în 3-4 orașe. Activitatea a început cu un cantonament la ODORHEI pentru o pregatire de baza cunoastere și selectie, motiv pentru care au fost convocate toate cele 28 de jucatoare propuse în colegiul de antrenori. în final au fost retinute 22, iar la turnee au fost rulate toate pastrând permanent un nucleu de baza de 10-11, sa spunem titulare.

            A fost mai întai un turneu de selectie și verificare la VESPREM în Ungaria, aproape de lacul Balaton. Avem victorii clare asupra echipei R.F. Germania 18-11 și Ungaria Tineret 17-10 și doua infrangeri, una neplanificata cu Danemarca 7-8 și alta cam îngrijoratoare 6-13 cu R.D. Germania. În final un loc III, dar mai important a fost faptul ca antrenorii au riscat ruland întregul lot în minute relativ egale fara a urmari cu orice pret victoria. A urmat o suita deja clasica pentru lotul feminin: MARE – MUNTE – SALA. Prin pregatirea de sala se întelegea partea tehnico tactica și cea speciala de COMPETIȚIE, care s-a desfasurat la Ploiești cu doua antrenamente zilnice. Etapa s-a încheiat cu turneul de la ZAPOROJE în URSS. Care avea sa defînitiveze formatia de baza. În Clasament un foarte bun loc doi cu o singura infrangere la echipa gazda (URSS) 13-18 și doua victorii frumoase coîncidenta la același scor 12-10 cu Danemarca și RF Germania, dar și un egal 15-15 cu RD Germania Campioana Mondiala. Victorie remarcata ca de bun augur și de tânărul reporter sportiv HORIA ALEXANDRESCU într-un interviu cu antrenorul principal CONSTANTIN POPESCU.

            O noua perioada de pregatire speciala acum la Pitesti – urmeaza marea verificare finala TROFEUL CARPAȚI disputat în fata unei sali arhipline în toate cele cinci zile de COMPETIȚIE.         

            A fost de departe cel mai important turneu de la Campionatul Mondial din 1971 pana acum, un veritabil Campionat European, o repetitie generala exact cu o luna înainte de Campionatul Mondial din Iugoslavia. Au fost prezente cele mai bune echipe din Europa – respectiv din lume – concret întreg podiumul de la C.M. anterior: 1. R.D.Germania, 2. Iugoslavia, 3. Ungaria, plus ROMÂNIA – Campioana Mondiala în 1962 și URSS echipa care venea din urma. Fiecare selectionata a prezentat formatiile complete cu toate marile lor. Jocurile programate exact ca la mondiale, trei zile consecutiv – pauza și alte doua jocuri la orele din programul de la CM, au fost toate veritabile finale.

            Meciul de deschidere între cele doua echipe românesti nu a fost deloc o formalitate, în minutul 23 scorul era egal 8-8, se jucau 2 reprize a 25 de minute. În repriza a doua echipa I forteaza jocul și castiga cu 18-11. Din ziua a doua începe suita: Ungaria, Iugoslavia, URSS și RDG, erau categoric cele mai bune echipe din lume, fiecare joc în parte putea fi o finala de Campionat Mondial. 

            Cu Ungaria aveam un palmares perfect egal: 10 victorii, 10 infrangeri și doua egaluri, din cele 22 de întalniri de la debutul din 1949 ROMÂNIA – UNGARIA la Timișoara, care a fost și primul joc INTERNAȚIONAL din istoria echipei nationale feminine de senioare.

            A fost cu adevarat un meci mare în care am ÎNVINS clar. A doua zi în ziarul SPORTUL, Hristache Naum scria: « la început am avut mari emotii, în minutul 10 egalitate în joc și la puncte 3-3, însa pana la sfarșit o singura echipa conduce ostilitatile, cea a ROMÂNIEI… Fetele noastre realizeaza un joc de mare spectacol. Tripleta COJOCARU, ARGHIR, OANCEA înscriu gol după gol…în aparare jucam 5+1 agreșiv cu DOINA COJOCARU în fata acoperînd o arie foarte mare, în poarta LIDIA STAN în forma excelenta le școate din mana pe celebrele TOTH, HARSZANY, CȘIK, TAKAȘ și compania…partida a fost de nivel mondial. Un sincer BRAVO fetelor și antrenorului lor CONSTANTIN POPESCU » .

            Au marcat: ARGHIR 5, COJOCARU 4, SOOS 2 și FURCOI 1.

            În ziua a treia (12 Noiembrie 1973) întalnim echipa Iugoslaviei, o alta finala poșibila și care a și fost reala la CM, din pacare pierduta de noi și la Trofeu și la Mondiale.

            Din primele minute se vede ca jucatoarele noastre sunt înca marcate de efortul deosebit depus în jocul cu Ungaria – de la care trecuse mai putin de 24 de ore – poate și plutind putin în euforia succesului. În joc am avut prea putine reușite, în schimb MARA TORTI o mare celebritate a vremurilor și echipa ei și-au dovedit clasa jucand exact, exploatand greselile noastre unele de neexplicat atat în camp cat și în poarta. Scor 8-13 (4-7). Au înscris: SOOS 4, ARGHIR, MICLOS, PETROVICI și COJOCARU fiecare doar cate un gol.  

            Jocul ROMÂNIA – URSS 20-17 (14-9) « reabiliteaza total echipa noastră care joaca magnific, înca din minutul 6 fetele noastre pun stapanire pe joc luand un avans substantial 8-3 în minutul 11 și în continuare fac un joc excelent și în atac, demonstrând Combinatii frumoase încheiate cu suturi necrutatoare. În statistica la capitolul greseli tehnice astazi – zero, un fel de record mondial » Hristache Naum – SPORTUL.

            Au înscris: MICLOȘ 5, ARGHIR 4, FURCOI 4, COJOCARU 4, SOOS 3.

            Ultimul joc cel cu RD Germania neînvinsa pana în ultima zi capata valentele unei mari finale și pe teren așa a fost.

            Au înscris: SOOS 5, COJOCARU 3, MICLOS, ARGHIR cate unu. Scor final 10-9 (6-6).

            Premiantele turneului: LIDIA STAN (România) cel mai bun portar, Rozalia SOOS (România) golgeter cu 19 goluri, MARION TIETZ (RDG) cel mai bun portar.

            De reținut TROFEUL CARPAȚI 10 – 14 noiembrie, punctul nostru principal de verificare și orientare finala se programa aproximativ cu o luna înainte de CM (8-15 decembrie) pentru a mai avea timp suficient pentru corectari și finalizari în amanunt. Mai tarziu fiind programat doar cu o saptamana înainte de CM nu mai permitea nici un ragaz pentru corectari. Deșigur acum în 2003, nu se mai pot organiza cantonamente de 5 luni ! cu 40-50 de meciuri de pregatire și verificare dintre care 22 oficiale inter tari, dar ceva în plus se poate face.       

 

            TROFEUL CARPAȚI, Editia a 14-a 9-14 noiembrie 1973, Pitesti

            Rezultate: cu R.D. Germania: 10-9 (6-6); cu Ungaria: 12-8 (7-5); cu U.R.S.S.: 20-17 (14-9); cu Iugoslavia: 8-13 (4-7); cu ROMÂNIA B: 18-11 (8-7)

            Clasament: 1.ROMÂNIA; 2. RD Germania; 3. Iugoslavia; 4. Ungaria; 5. URSS; 6. România B.

            Pentru comparatie iata Clasamentul de peste 2 luni la CM 1973: 1. Iugoslavia; 2. România; 3. URSS; 4. Ungaria ...

            Jucatoare: ELISABETA IONESCU, LIDIA STAN, LUCRETIA MOISE și tinerele ANA MAN și MARIA OPREA – portari, DOINA COJOCARU, SIMONA ARGHIR, IRENE OANCEA, MAGDA MICLOS, DOINA FURCOI, ROZALIA SOOS, ELENA FRANCU, CONSTANTINA ILIE, MARIA BOȘI, CRISTINA PETROVICI și mai tinerele speranțe: MARIA POPA, IULIANA HOBINCU, HILDA HRIVNAC, VIORICA VIERU, ANETA SCHRAMCO, CRISTINA STAMATIN, GEORGETA VASILE, MARIA SEREDIUC, ELENA RADUCANU, ANA OSMAN, ELENA RADU.

            Antrenori: CONSTANTIN POPESCU PILICĂ, DAN BĂLĂȘESCU

După o pauza de trei zile și cu o minima pregatire de alte 5 zile echipa pleaca în RFG și Danemarca pentru o ultima verificare în deplașare, și pentru o cunoastere directa a adversarilor cu care nu se întalnise la TROFEU, și a stilului de a conduce jocul al arbitrilor nordici care erau cei mai buni din lume și arbitrau meciurile importante la Campionatele Mondiale.

            Rezultate în RF Germania 18-14 și 10-9, în Danemarca 12-13 și 19-12 dar cel mai mult am câștigat în maniera de a aborda marile meciuri stiind ca piesele de baza Arghir și Cojocaru acuzau un exces de emotii înhibatoare chiar de la cantarea imnului.

            Respectand regula de a schimba de fiecare data lcul cantonamentului, a urmat o perioada de 8-10 zile la Cluj dedicata în totalitate corectarii greselilor și a tot ceea ce nu merge în joc pornînd însa de la unele schimbari în programul de încalzire și pana la minutele de după joc, după modelul danez.           Urmeaza un cantonament de 10 zile la Ploiești în care tot programul era modelat după cel de la mondiale și acesta minut cu minut după ciclul joc – joc – pauza – joc – joc – pauza – joc final!

            Adversari echipa Bulgariei 22-14 și 22-19 la Ploiești și divizionarele A Universitatea și Rapid la București. Și în fine mini etapa de liniste și acumulare de energie 5 zile la Snagov cu doar un antrenament pe zi la Ploiești și București, o ședința tip de mobilizare cu toatăconducerea miscarii sportive și activul de partid și apoi plecare aspre Zavidovici cu trenul cu popasuri la Arad și Belgrad.

            Se încheiase o super etapa maraton de pregatire: cinci luni de zile (record absolut) cu 21 de jocuri Internaționale și 26 de pregatire și verificare cu echipe din tara, unele de baieti – juniori, credem un alt record care greu va fi depașit aceste 47 de jocuri.     

            La C.M. din Iugoslavia 1973, pentru prima oara echipa a fost completa cu numarul maxim de jucatoare (16), însotita de câțiva  gazetari și reportei Radio și TV din București, Timișoara și Arad. A fost chiar și o mica galerie 30-40 de suporteri entuziasti, majoritatea antrenorilor de la echipele de Divizia A dar și de la juniori sau conducatori de cluburi și Școli Sportive.

            Dar alaturi de echipa au fost și zeci, poate sute de mii de sustinatori din tara atrași de miza și dramatismul meciurilor transmise magistral de tânărul reporter sportiv CRISTIAN ȚOPESCU șimultan la radio, toate meciurile și la TV partial, atunci cand nu se suprapunea cu telejurnalul, care era batut în cuie. Din partea ziarului SPORTUL a fost gazetarul de suflet al handbalului HRISTACHE NAUM care scria chiar pe parcursul jocurilor și transmitea articole corecte și entuziaste care apareau pe prima pagina a ziarului.

            Cele 12 echipe care vor evolua în 9 orașe din Iugoslavia au fost repartizate în 4 serii a cate 3 echipe, avand drept capi de serie Iugoslavia, România, URSS și Ungaria, care și-au respectat blazonul clasandu-se în final exact în aceasta ordine.

            EVOLUȚIA ECHIPEI ROMÂNIA LA C.M. 1973, IUGOSLAVIA:

                        ROMÂNIA – JAPONIA                   24-12 (10-4)    Grupa preliminara

                        ROMÂNIA – NORVEGIA               10-5 (6-2)        Grupa preliminara

                        ROMÂNIA – CEHOSLOVACIA    10-8 (5-4)        Grupa semifinala

                        ROMÂNIA – UNGARIA                 12-11 (5-7)      Grupa semifinala

                        ROMÂNIA – IUGOSLAVIA           11-16 (7-7)      Finala mare loc 1-2

            Linie de Clasament : 5 jocuri, 4 victorii, 1 pierdut, 67-52 golaveraj. Locul II.

            Clasament general : 1. Yugoslavia; 2.ROMÂNIA; 3. URSS; 4.Ungaria; 5. Polonia;

6. Cehoslovacia ; 7. Danemarca; 8. Norvegia ; 9. RDG ; 10. Japonia; 11. RFG; 12. Olanda ;

            Primul joc în ziua de 8 decembrie 1973 la ora 18.00 jucam la Zavidovici primul meci cu JAPONIA și după ce depașim tracul debutului, 3-3 în minutul 8 castigam relativ lejer cu 24-12 (10-4).

            În ziua de pauza care urmeaza, se efectueaza doua antrenamente mai scurte (60-90 de minute) iar seara întreaga echipa așista la jocul NORVEGIA – JAPONIA. Fiecare jucatoare are în fata “caietul personal de handbal” în care noteaza “totul” despre viitorul adversar.

            Al doilea joc din grupa preliminara cu Novegia are loc luni 10 decembrie la ora 19.00 – după ce dimineata efectuasem un antrenament redus (60 minute), dar foarte tare.

            Abia în minutul 7 deschidem scorul prin ARGHIR, inter dreapta stangace, cu un șut bomba de la 10 m. în minutul 9, SOOS rateaza un 7 m, dar nu mai rateaza alte doua aruncari de pedeapsa școase de pivotii FURCOI și SOOS și este 3-0 în minutul 15. în acest minut Ionescu apara tot un 7 m și alte 2-3 suturi de gol.

            Norvegia retrage apararea pe 6 m pentru a închide pivotii și actioneaza mai încișiv pe extreme pe unde și reusesc prin BREME sa se apropie la 2-3 minutul 23, aici DOINA COJOCARU, celalalt inter al nostru pe stanga înscrie din saritura cu evitare (4-2 minutul 23), apoi SOOS transforma cea de-a 4-a aruncare de la 7 m (5-2). În ultimul minut (25) al primei reprize (se jucau doua repreize a 25 de minute) FURCOI avansata în 5+1, apararea noastră de baza, intercepteaza și paseaza lui ARGHIR pe contraatac și la pauza avem un avans consistent 6-2.

            Repriza a doua este ceva mai echilibrata, dar ne mentinem permanent avansul de 4-5 puncte și controlam jocul. în minutul 33 scorul a fost ceva mai strans 7-4, dar imediat SOOS și PETROVICI înscriu în timp ce IONESCU și STAN ne salveaza de alte doua eventuale goluri (de fapt doua aruncari de la 7 m). în sfarșit cu un minut înainte de fluierul final ARGHIR pecetluieste scorul final la 10-5, repriza a II-a 4-3!

            Clasament Final Grupa B : 1. ROMÂNIA 4 pct.; 2.Norvegia 2 pct.; 3. Japonia 0 pct.

            Echipa Româniaei s-a calificat în grupa semifinala cu o “zestre” de 2 pct. și un plus 5 la golaveraj (10-5 victorie asupra Norvegiei).           

            Dar greul abia de acum începe și peste toate mai erau și drumurile cu trenul în plina iarna.

            Orașul NEGOTIN ne întampîna din fericire cu soare și caldura și la propriu și la figurat. Aflat peste drum de Turnu Severîn, aici limba româna se vorbeste curent atat în oraș cat și în satele care il inconjoara. La plimbarea pe care am facut-o imediat după sosire pentru dezmortire am fost tot timpul inconjurati de oameni care ne încurajau și ne salutau cu “HAI ROMÂNIA” și “suntem cu voi fetelor!”.    Pe strada principala și în piata se vorbea curent româneste.

            Jocul 3, primul din semifinale, cel cu CEHOSLOVACIA, la 12 decembrie 1973, a avut loc în sala liceului din localitate cu circa 8000 de locuri declarate dar în care, fara exagerare s-au înghesuit poate chiar 2000 de spectatori. Echipa noastră abordeaza în forta jocul și în minutul 5 conduceam cu 2-0, dar prea șiguri pe noi facem un pas înapoi în fata jocului exagerat de dur al cehoaicelor și urmeaza un 2-2 și în minutul 13 un 2-4 îngrijorator. Se vedea bine ca antrenorul MRAZ (celebrul jucator de 2 ori medaliat la CM) ne cunostea foarte bine jocul, fusese observator la Trofeul CARPAȚI. Au fost clipe de ezitare, ne dominau fizic prin talie și forta și pierdeam șigur daca intrăm “la bataie” deși ca valoare aveam o clasa peste. Vom reveni egaland, 4-4 ARGHIR înspre final și punctand decisiv SOOS în ultimul minut. La pauza conducem cu 5-4. Dominam clar prima parte din repriza a II-a și în minutul 39 scorul ne este net favorabil 10-5. Toti spectatorii sunt alaturi de noi și inepuizabili ne încurajeaza mereu. Pentru a le multumi fetele iși permit cateva Combinatii cu pase speciale și aruncari spectaculoase, dar fara gol. Pe neșimtite primim trei goluri și cum n-am dat nimic, în final castigam cu 10-8, confirmand toate pronosticurile.

            Jocul 4: cu Ungaria care se anunta extrem de greu. în partidele sezonului 1972-1973 scorurile ne fusesera de cele mai multe ori nefavorabile. La antrenamentul din dimineata jocului mai nimic nu merge și se rateaza exasperat de mult, în plus mai fiecare acuza traumatisme sau recidive în zone senșibile cu afectiuni mai noi sau mai vechi și acum sa-l lașam pe Hristache Naum sa povesteasca acest meci dramatic (din cartea “A fost odata un meci de handbal”):

            “A fost un meci mare, poate cel mai dramatic din cate au jucat aceste fete și trebuie sa stim ca 6 dintre ele au primit deja miniatura coloanei infînitului pe care o confera federatia celor care au jucat 100 de partide în echipa Naționala. 

            Scorul este deschis de CȘIK din 7 m, 1-0 pentru Ungaria. CRISTINA PETROVICI sprinteaza pe extrema și egaleaza 1-1, iar DOINA COJOCARU (un mare talent al handbalului românesc) înscrie pe tabela primul avantaj pentru noi 2-1 (printr-o coîncidenta de mentionat ca va înscrie și ultimul gol).          În continuare jocul este de un dinamism exceptional, o confrunatre de forte care se înaspreste treptat mai aprig ca la o întrecere între doua echipe de baieti. Se merge cap la cap 2-2, 3-3, 4-4, 5-5. în finalul reprizei echipa noastră are o perioada de 2-3 minute de slabiciune și 7-5 pentru Ungaria.

            Începe repriza a doua în uralele de încurajare ale întregii sali: “HAI ROMÂNIA”.Pe teren este un adevarat infern, se joaca cu un angajament fizic total, pana la epuizare. Dar și în afara lui, pe bancile tehnice, tenșiunea ajunge la paroxism. CONSTANTIN POPESCU înainteaza în genunchi spre mijlocul terenului, iar BODOG TÖRÖK (antrenorul echipei Ungariei – dealtfel în afara jocului buni amici) a ajuns pana spre semicerc. DAN BALASESCU secundul lui POPESCU face o perpetua cursa de la masa oficiala la banca strigand cat putea scorul și timpul (tabela se blocase). Acum iși intră în mana SIMONA ARGHIR (poate cel mai mare talent al handbalului feminin), înscrie trei goluri unul după altul. în minutul 40 este 9-9, dar avem avantajul psihic al celui care vine din urma. Jocul este din ce în ce mai aspru. CONSTANTA ILIE (centru sau orice trebuie la 9m) are buza crapata și fata plina de sange dar lupta mai departe. O lovitura năpraznica ii deschide arcada DOINEI COJOCARU, care iese cateva secunde și reintră cu un bandaj ca un turban, se repede direct în atac și înscrie 10-9, dar este din nou lovita de aceeași CȘIK (cea mai buna, dar și cea mai “rea” din echipa Ungariei). DOINA refuza ajutorul medicului și va juca cu arcada sangerânda pana în final. Tot ea face 11-10 cu 6 minute înainte de final, dar aceeași LARA CȘIK egaleaza 11-11! Aproape 2000 de oameni striga fara contenire ROMÂNIA! ROMÂNIA! Tot Banatul românesc și sarbesc este cu noi. Este însfarșit eliminata CȘIK (seara la hotel va cere scuze lui DOINA Cojocaru și lui Tanta Ilie). în tot acest timp ELISABETA IONESCU apara senzational (în tot jocul 18 interventii coeficient fantastic 56%). Ioli devine și ea eroîna a unui meci care va intră în istorie, la fel ca și cei doi pivoti de gabarit DOINA FURCOI și ROZALIA SOOS care au îndurat chînuri groaznice pe semicerc. Este 11-11 și mai sunt 50 de secunde de joc. Un meci nul nu ne ajuta, Ungaria are un golaveraj mai bun. Trebuie sa învingem. Mai sunt 40 de secunde DOINA COJOCARU care arata ca un boxeur, cu arcada sparta iși ia raspunderea, se înalta și cu evitare din saritura înscrie 12-11 pentru România. Sala este în delir, unii spectatori patrund în teren, fetele se imbratiseaza, antrenorul POPESCU trebuie sa între și el pentru a potoli entuziastmul prematur și striga de 5-6 ori “meciul nu s-a terminat, mai sunt 30 de secunde, opriti mingea cu fault, imediat fault”. Avansam la centru și chiar facem o interceptie și plecam pe contraatac dar șirena fluiera sfarșitul unui joc de un dramatism epuizant.

            A fost de departe cel mai frumos meci al acestui C.M. VICTORIE! MAGNIFICA, victorie a handbalistelor noastre. La acest joc istoric CRISTIAN TOPESCU a facut o superba transmișie șimultana la radio și televiziune care și ea va ramane în istorie. Cei de acasa au trait impreuna cu echipa datorita marelui crainic, fiecare clipa conectati la infernul din sala și multi ani după aceea, fetele noastre mai ascultau caseta și nu iși puteau stapani lacrimile de emotie și bucurie.

(C. ANTONESCU – H. NAUM)

            Clasament în grupele semifinale: A:   1. ROMÂNIA 6p; 2. Ungaria 4p; 3. Cehoslovacia 2p; 4. Norvegia 0p. B: 1. Iugoslavia 4p; 2. URSS 3p; 3. Polonia 3p; 4. Danemarca 2p.         

            Acum toate gandurile noastre sunt conectate la marea finala care urma sa aiba loc doar peste o zi la Belgrad, cu echipa tarii gazda a C.M. Iugoslavia, care se calificase cu un pic de noroc, după ce pierde (mare surpriza) la Polonia (8-9) dar castiga meritat la URSS (7-5), iar Danemarca realizeaza doar doua egaluri 11-11 cu URSS și 12-12 cu Polonia. Un singur gol în plus, în oricare din jocuri o aducea în finala și se repeta situatia din 1962, o finala ROMÂNIA – Danemarca. Ne-ar fi convenit mai mult așa. Pornim la drum din nou de la NEGOTIN la BELGRAD și tot prin frig și cu asteptari prin gari. La doua ore de la sosire, seara facem un prim antrenament în sala PIONIER în fata a cel putin 100 de reporteri și tehnicieni sarbi. Abia a doua zi, în dimineata jocului putem face un antrenament tactic cu ușile închise.

            Echipa Iugoslaviei era din start favorita, juca în fata a peste 8000 de vulcanici suporteri și o lege nescrisa le acorda 5% din partea arbitrilor, dar a fost sa fie 10%. Aveau și o echipa solida cu jucatoare mature cu multa experienta.

            În ziua de 15 decembrie 1973 la ora 19.40, în uriașa sală PIONIR din Belgrad în fața a peste 8000 de spectatori începe marea finala. Din nou din corespondenta gazetarului HRISTACHE NAUM: ...“Partida a început într-un vacarm de nedescris, 8000 de spectatori scandand continu “PLAVI”, “PLAVI” (n.r. “albastrele” după culorile tricourilor jucatoarelor iugoslave), acoperînd pur și șimplu corul celor 3-4000 de suporteri ai formatiei noastre.

            Prima repriza a fost perfect egala și pe teren și pe tabela 7-7, după 5-5 și 6-6 și după ce am ratat un 7m și doua ocazii cu care puteam intră la vestiare cu un avantaj minim.

            România a avut primul atac dar pe rând PETROVICI și ARGHIR rateaza iar ELISABETA IONESCU apara un sut puternic al lui ANTICI. Ambele echipe joaca foarte prudent. în minutul 4 ARGHIR arunca foarte puternic în bara și contraatac PALAVERSA care deschide scorul 0-1, din nou o bara FURCOI și ... SUPRINOVICI sut de la 9 m 0-2, C. ILIE din centru înscrie primul nostru gol 1-2, dar un fault la ILES sanctionat cu 7m, transformat de celebra MARA TORTI și în minutul 9 este 1-3.

            Reușim sa echilibram jocul și în superioritate numerica înscriem imparabil de pe extrema CRISTINA PETROVICI ne apropiem la 2-3 minutul 10.

            Tenșiunea din teren creste la fel ca cea din sala unde este infern. ILIE trage în bara și figura se repeta, contraatac PALAVERSA și 2-4. în continuare ARGHIR și SUPRINOVICI pe rând lovesc barele ... în minutul 15 intră în scena DOINA COJOCARU, ea se înalta în stilul caracteristic (din saritura cu evitare) și înscrie imparabil: 3-4. Apoi Maria TORTI transforma un 7m 3-5 de cumpana, dar fetele iși revin repede și PETROVICI infiltrata pe semicerc și COJOCARU de la 9m au adus egalarea: 5-5.

            Publicul iși încurajeaza cu frenezie echipa și le însufla curaj iugoslavelor care au mai luat conducerea în doua rânduri (SUPRINOVICI și ANTICI) dar de fiecare data egalam 6-6 și în final de repriza 7-7 (din nou PETROVICI și COJOCARU).

            Dar în urmatoarele 25 de minute (durata de atunci a unei reprize – n.r.) jucatoarele iugoslave au fost mai proaspete la pauza, poate datorita încurajarilor publicului, poate au fost și ceva sustinatoare de efort, poate și preșiunea asupra arbitrilor din Danemarca a fost din ce în ce mai mare ... n.r.) și preiau conducerea; înscriu de trei ori consecutiv în 3-4 minute: 7-10 (minutul 31), 8-12 (37’), 10-13 (43’) și în final 11-16. Formatia noastră reșimtind evident eforturile anterioare a cedat pasul. ELISABETA IONESCU accidentata în meciul cu Ungaria (ca și COJOCARU și ILIE) nu a intrat în teren decat în urma unei interventii hotarate a medicului (înca o înjectie cu novocaîna), reflexele i-au scazut, dar și apararea noastră greu de depașit pana acum a cedat prea usor mai ales în debutul reprizei a doua (din ziarul SPORTUL).

DIN NOU PE PODIUM

ROMÂNIA -  VICECAMPIOANĂ MONDIALE - MEDALII DE ARGINT

după o absenta de 11 ani de la titlul suprem din 1962” ziarul SPORTUL nr. 7626

din 16 decembrie 1973.

 

            Marea majoritate a celor 200 de reprezentanti ai mass media prezenți la acest CM au evidentiat performanta echipei României, remarcand mai întai nucleul ei de baza: DOINA COJOCARU și SIMONA ARGHIR cu 60% din golurile noastre din aruncari de la 9-10 m, DOINA FURCOI și ROZALIA SOOS pivoti puternici care au dus adevarate batali pe semicerc alternand cu jocul pe extrema (FURCOI), CRISTINA PETROVICI cu eficacitate pe contraatac și portarul ELISABETA IONESCU care la 20 de ani a aparat magistral pana la accidentare. Toti au recunoscut însa ca ROMÂNIA a fost în primul rând o echipa uNIȚĂ care s-a “batut” pana la epuizare la fiecare din meciurile decisive, am mai evidentiat aportul în momentele dificile ale jucatoarelor cu experienta CONSTANTA ILIE și IRENE OANCEA, dar și contributia jucatoarelor tinere, ELENA FRANCU un adevarat pilon al apararii (22 ani) și cele care au jucat mai putin dar au fost foarte utile atunci cand a trebuit: MAGDA MICLOS, HILDA HRIVNAC, MARIA BOȘI (19 ani!), și MARIA POPA care a jucat pe orice post a trebuit dar și portarii de rezerva LIDIA STAN și LUCRETIA MOISE.

            Primirea la București în Gara de Nord, a fost de exceptie, transmișiile la radio și TV ale lui CRISTIAN TOPESCU și articolele lui HRISTACHE NAUM au aratat clar ca aceste fete s-au batut pana la ultima suflare și toti de acasa și-au dat seama ca am fi câștigat finala cu oricine am fi jucat în afara de gazde. În toatăpresa centrala și din Banat s-a scris frumos și cu suflet despre performanta fetelor. Scriitorul TEODOR MAZILU în “Contemporanul” și ROMULUS BALABAN în “Săptămâna”, DAN PATRASCU în “Informația” și GHEORGHE MITROI în “Scânteia” au elogiat acest loc II ca pe o mare victorie a sportivilor din România.

           

            ROMÂNIA SENIOARE LA CM 1973, IUGOSLAVIA. Loc 2, medalie de argint

1.      ELISABETA IONESCU, portar, 20 ani, Univ. București,                          0 gol / 5 joc.

Debut: ȘSE2 București;          Profesor: DOROTHEA IONESCU.

2.      LIDIA STAN, portar, 22 ani, Univ. Timișoara,                                              0 gol / 4 joc

Debut: TEXTILA Buhuși;      Profesor: EUGEN BARTHA.

3.      LUCREȚIA ANCA MOISE, portar, 27 ani, Univ. București,                            0 / 2

Debut: ȘSE Banatul Timișoara; Profesor: VICTOR CHIȚA

4.      PETRUȚA BĂICOIANU COJOCARU, inter-stg., 25 ani Univ. Timișoara  19 / 5

Debut: ȘSE orașul Victoria;    Profesor: NICOLAE MARIAN

5.      SIMONA ARGHIR SANDU, inter-dr., 24 ani, Univ. București,                      15 / 5

Debut: ȘSE Timișoara;            Profesor: VICTOR CHIȚA, CONSTANTIN POPA

6.      ELENA FRÂNCU, inter-stg., 23 ani, IEFS București,                                      2 / 4

Debut: CSȘ Constanța;           Profesor: TRAIAN BUCOVALĂ

7.      HILDA HRIVNAC POPESCU, inter-stg., 24 ani, Univ. Timișoara,                 2 / 3

Debut: ȘSE Timișoara;            Profesor: TITELA ZAMFIRACHE

8.      MARIA POPA MANTA, centru, 23 ani, VOINȚA București,               0 / 3

Debut: ȘSE2 București;          Profesor: FRANCISC SPIER

9.      MARIA BOȘI IGOROV, extremă-stg., 19 ani, IEFS București              1 / 3

Debut: ȘSE Bistrița;                Profesor: TELLMAN MARTINI.

10.  CONTANȚA ILIE PIȚIGOI, centru, 27 ani, CONFECȚIA București, 5 / 5

Debut: ȘSE1 București;          Profesor: VALERIU GOGÂLTAN.

11.  IRENE OANCEA, interg-stg. 30 ani, RULMENTUL Brașov,              3 / 5

Debut: PROGRESUL Brașov; Profesor: POPESCU COLIBAȘ

12.  VIORICA VIERU, extremă-dr., 23 ani, TEXTILA Buhuși,                                0 / 2

Debut: TEXTILA Buhuși;      Profesor: MIRCEA CREȚU

13.  MAGDA MICLOȘ ILIEȘ, inter-stg., 25 ani, VOINȚA Odorhei                        1 / 4

Debut: VOINȚA Odorhei;     Profesor: TAMAȘ IGNATZ

14.  CRISTINE METZENRAT PETROVICI, ext.-dr., 23 ani, Univ. Timișoara, 8 / 5

Debut: ȘSE Timișoara;            Profesor: TITELA ZAMFIRACHE

15.  ROZALIA ȘOOȘ, pivot, 26 ani, MUREȘUL Tg. Mureș,                                  13 / 5

Debut: MUREȘUL Tg. Mureș; Profesor:ARPAD KAMENÎNSKI.

16.  DOINA FURCOI SOLOMONOV, pivot, 28 ani, Univ. București,                   6 / 5

Debut: Univ. București;          Profesor: CONSTANTIN POPESCU.

            Antrenor: CONSTANTIN POPESCU PILICĂ-principal, DAN BĂLĂȘESCU-secund.

            Medic: MARIA TRANCIOVEANU;

            Cel mai bun pivot ales de gazetari : DOINA FURCOI SOLOMONOV.

 

            ACTIVITATEA INTERNAȚIONALĂ în sezonul 1972-1973 la masculin, consemneaza o serie de rezultate de valoare la diverse nivele care prefatau candidatura echipei de seniori la titlul suprem și pentru C.M. din 1974 din RD Germania.

 

            CAMPIONATUL MONDIAL UNIVERSITAR desfasurat în primele zile ale anului 1973, în Suedia cu o participare numeroașa, 15 echipe de valoare în fapt cel putin pentru echipele din Est, în majoritate cu jucatori din prima Naționala, ne-au adus primul succes.

            După trei editii în care s-au clasat pe locurile II și III, de data aceasta reprezentativa noastră, condusa de antrenorii EUGEN TROFIN și NICULAE NEDEFF cucereste locul I și titlul de CAMPIONI MONDIALI UNIVERSITARI, după ce a ÎNVINS în sferturi de finala Cehoslovacia (14-11), în semifinale Iugoslavia (11-6) și în finala foarte puternica echipa a Uniunii Sovietice, detinatoarea titlului.

            Jocul final va ramane în istoria handbalului mondial, deoarece a avut o evolutie și o serie de prevederi de regulament care nu se mai repeta.

            Deoarece egalitatea s-a mentinut și după al doilea rând de prelungiri: 18-18 (9-8, 15-15, 16-16) organizatorii au apelat la o solutie: s-a acordat “minge de arbitru” și s-a jucat pana la înscrierea primului gol, și asta înainte ca în fotbal sa apara regula “golului de aur” sau “moartea subita”. Mai înalti jucatorii sovietici au câștigat mingea, dar au ratat atacul. A urmat atacul nostru, pe care l-am prelungit pana aproape de pasiv, cand am înscris golul victoriei și al titlului, primul dintr-o serie de 6 ce vor urma în urmatorii 15 ani.

 

            C.M. UNIVERSITAR Editia a 5-a 1973 Suedia

            Clasament: 1. ROMÂNIA, 2. URSS, 3. Iugoslavia, 4. RF Germania, 5. Cehoslovacia,

6. Spania, 7. Polonia, 8. Suedia, 9-12. Bulgaria, Franta, Spania, Islanda, Danemarca, 13-15. Norvegia, Algeria, Italia.

 

    ROMÂNIA LOC I - MEDALII DE AUR și titlul de CAMPIONI MONDIALI UNIVERSITARI.

            Jucatori: CORNEL PENU, CONSTANTIN BANCIU, RADU VOINA, ADRIAN COSMA, GHIȚĂ LICU, DAN MARIN, STEFAN BIRTALAN, CONSTANTIN TUDOSIE, ILIE CARLAN, SIMION SCHOBEL, ION CHIRCU, MIRCEA STEF, MIRCEA ANTON, PAUL STUPARU, LAURENTIU ROSU.

            Antrenori: EUGEN TROFIN, ROMEO SOTIRIU.

            Succese notabile au obtinut în Linie și echipele noastre militare.

            La SPARTACHIADA ARMATELOR PRIETENE de la Bratislava, Steaua București, antrenori: CORNEL OȚELEA și OTTO TELLMAN cucereste primul loc învingand pe DULKA PRAGA și LEGIA VARȘOVIA care erau în proportie de 90 % exact nationalele de seniori ale acestor tari, în timp ce la noi proportia era de doar 50%, Internaționali A.

            Aceasta după ce în anul anterior la DINAMOVIADA din Polonia Dinamo București, antrenor: OPREA VLASE, castigase competitia urmata de Dinamo Berlin și GWARDIA Varsovia.

            TROFEUL CARPAȚI la masculin se desfasoara la Cluj 20-25 noiembrie 1973 și claseaza pe primul loc echipa noastră Naționala.

            Clasament: 1. ROMÂNIA, 2. Iugoslavia, 3. URSS, 4. RD Germania, 5. Danemarca, 6. România B.

            De remarcat ca în acea perioada toate echipele alîniau cele mai bune formatii. Trofeul CARPAȚI era un mini campionat european la care învitatii se grabeau sa vîna, cu tot ce aveau mai bun, onorând astfel pe Campionul Mondial cu care doreau sa se întreaca la cote superioare și poate chiar sperau sa faca o surpriza.

            La feminin în afara rezultatelor echipei nationale pe care le-am comentat în capitol separat, se cuvine sa notam:

            În Cupa CAMPIONILOR echipa UNIVERSITATEA Timișoara antrenor CONSTANTIN LACHE ajunge pana în finala dar este învinsa la Bratislava (se juca un singur joc final pe teren neutru) de SPARTAC KIEV (8-17). Pana în finala U Timișoara s-a calificat în optimi prin neprezentarea echipei din Italia STAOS PESSACATI, unde a ÎNVINS pe FIF COPENHAGA din Danemarca scor 13-10 și 11-8 (24-18), iar în semifinala în fine o calificare la SK LEIPZIG în mod original ce doua egaluri acasa 7-7 în deplașare 9-9 (16-16) avand însa mai multe goluri înscrise în deplașare accedem în finala cu marea echipa a KIEVULUI.

            În CCE la masculin STEAUA București – antrenori: CORNEL OȚELEA, OTTO TELLMAN este exceptata de la turul I și II, în optimi castiga la OPPSAL IF din Norvegia cu 21-9 și pierde în deplașare 13-14 dar se califica cu scorul general 34-23, în sferturi însa cu MAI MOȘCOW castigam acasa cu 19-17 dar pierdem la Moscova cu 14-22 și cu scorul general 33-39 suntem eliminati.  

 

1973-1974  ACTIVITATEA INTERNA – în divizia A, pe podium oentru prima oara patrund și alte echipe decat cele clașice din București, Timișoara și Brașov.

            La feminin TEXTILA BUHUȘI, o surpriza fiindca era vorba de un orașel, mai bine zis un mic targ, undeva langa Bacău. Putini stiu însa ca acolo, în perioada interbelica, proprietaru de la POSTAVARIE, un neamt, constituise o mica dar bine organizata colonie de specialisti aduși din Germania, care au adus cu ei și handbalul – cel în 11 jucatori – pe care il socoteau un sport national.

            La masculin Minaur Baia Mare, promovata în 1969 sub numele de MINERUL, domina în continuare.

            De subliniat primele performante ale echipelor din Moldova, datorate în buna masura, în cazul fetelor profesorului EUGEN BARTHA, debutant acum, cel care va fi unul din antrenorii de elita ai handbalului românesc, la fel ca și LASCĂR PANĂ de la Minaur, în cazul baietilor, dar care debutase pe podium înca din anul 1968 tot în Moldova cu Dinamo Bacău.

            CN Editia a 16-a 1973-1974 Divizia A feminin

1. IEFS București – antrenor: IOAN BOTA

2. Universitatea Timișoara – antrenor: CONSTANTIN LACHE

3. Textila Buhuși – antrenor: EUGEN BARTHA

            CN Editia a 16-a 1973-1974 Divizia A masculin

1. Steaua București – antrenor: CORNEL OȚELEA, OTTO TELLMAN

2. Dinamo București – antrenor: OPREA VLASE

3. Minaur Baia Mare – antrenor: LASCĂR PANĂ

4. Politehnica Timișoara – antrenor: CONSTANTIN JUDE

            Campionatul national s-a organizat cu 12 echipe TUR – RETUR un turneu de final cu 4 echipe clasate în ordinea de mai sus și cu altul pentru locurile 9-12.

            La juniori asaltul echipelor din provincie continua, doar ȘSE 2 din București mai rezista la feminin, unde revine pe primul loc Constanta (după titlul din 1967) cu același Traian BUCOVALĂ, profesorul care a avut o contributie esentiala la lansarea și dezvoltarea handbalului în general și al celui feminin în special, în acest oraș.

            La juniori masculin însa sunt numai echipe din provincie. Campioni elevii Liceului Nr.4 din Timișoara (cu program special – fostul SNTCF) care a dat generatii întregi de jucatori la varf și a avut la un moment dat prima și unica echipa numai din eleve în Divizia A feminin senioare. Vor rezista acolo doar un an, dar multe din aceste eleve le vom regăsi ceva mai tarziu în loturile nationale.

            CN Junioare I Editia a 13-a 1973-1974 Turneul final la Hunedoara

1. ȘSE Constanta – antrenor: TRAIAN BUCOVALĂ

2. Liceul 2 Brașov – antrenor: DAN HOTNOG

3. ȘSE 2 București – antrenor: DAN BALASESCU

            CN Juniori I Editia a 13-a   1973-1974 Turneul final la Hunedoara

1. Liceul Nr.4 Timișoara – antrenor: CONSTANTIN POPA

2. ȘSE Brașov – antrenor: TIBERIU ORBAN

3. ȘSE Viitorul Cluj – antrenor: GHEORGHE ZAMFIR

            De subliniat debutul pe podium a profesorului GHEORGHE ZAMFIR din Cluj, un pașionat și devotat slujitor al handbalului din acest oraș care în continuare nu va lipși din varful Clasamentului la juniori și mai tarziu la seniori și la loturile nationale.

            În divizia B pe primele locuri la senioare SPARTAC Mediaș, multipla campioana la handbal în 11 în anii 1950 – 1963 și Progresul București, prima campioana la handbal în 7 jucatori (1959), după ce ambele echipe au “navigat” prin Divizia B catva ani.

            La seniori B: CAROM Onesti și Universitatea Craiova vor debuta în Divizia A, iar daca pentru Onesti vizita în A va fi relativ scurta, Craiova va avea un parcurs lung cu locuri pe podium.

            O premiera de exceptie la juniori “mici” ORGANIZAREA CAMPIONATULUI NAȚIONAL PENTRU JUNIORI II și III, care au avut pana acum în acest an doar cateva competitii ocazionale din care “Cupa Orașelor” cu selectionatele judetene a fost cea mai constant organizata.

            CN Junioare II Editia 1-a 1973-1974, Turneul final la Sibiu

1. ȘSE Sibiu – antrenori: IOAN SCHUSTER, NICOLAE MATEIAS

2. ȘSE Ploiești – antrenor: ARTUR HOFFMAN

3. ȘSE Arad – antrenor: ADALBERT ȘILBERAISZ

            CN Juniori II Editia 1-a 1973-1974, Turneul final la Sibiu

1. ȘSE 2 București – antrenor: GHEORGHE ALEXANDRESCU

2. SS Viitorul Cluj – antrenor: GHEORGHE ZAMFIR

3. Liceul 2 Brașov – antrenor: DAN HOTNOG

            CN Junioare III Editia 1-a 1973-1974, Turneul final la Constanța

1. ȘSE Constanta – antrenor: TRAIAN BUCOVALĂ

2. ȘSE Buzau – antrenor: NICOLAE MOTEANU

3. ȘSE Craiova – antrenor: NICOLAE DUMITRESCU

            CN Juniori III Editia 1-a 1973-1974 Turneul final la Iași

1. Liceul 2 Iași – antrenor: DUMITRU OLTEANU

2. ȘSE Sibiu – antrenor: IOAN SCHUSTER

3. Liceul 4 Timișoara – antrenor: CONSTANTIN POPA

 

            Din acest an 1973 s-a realizat un sistem uNIȚĂr la nivel national pe 5 nivele:

-          divizia A cu 12 echipe

-          divizia B cu 2 serii a 12 echipe

-          juniori I, II și III cu turneu final

            Atat la feminin cat și la masculin, la care erau angrenate direct la performanta 72 de echipe de seniori și aproape 300 la juniori, repetam la nivel de varf în organizarea FRH. La acestea se adauga sutele de echipe din campionatele de calificare de la nivelul de oraș, judet, în unele orașe mari organizate pe categori valorice (onoare, promotie).

            Cu o serie de modificari și variatii a formulelor de desfasurare, acest sistem în 5 trepte a functionat bine pana în zilele noastre (2002).

            Ar mai fi interesant, în deosebi la juniori și copii, de subliniat centrele puternice ale handbalului și tehnicienii de mare valoare ce activau la aceste nivele pentru a întelege mai bine cum au fost poșibile marile succese de la seniori.

           

ACTIVITATEA INTERNAȚIONALĂ în sezonul 1973-1974 a fost deosebit de bogata și cu rezultate deosebite care au anuntat marea victorie de la CM masculin, dar și după acesta ca o confirmare. Medalii de aur și argint la “CUPA TARILOR LATINE”, la “DINAMOVIADA”, la “CUPA ARMATELOR PRIETENE”, la CUPA PRIETENIEI (echipe de juniori), la TROFEUL IUGOSLAVIA și la TROFEUL CARPAȚI, în majoritatea cazurilor, în fata unor puternice echipe nationale.

            Cupa Țărilor Latine, la masculin, s-a organizat în Italia la Terano (aprilie 1974), echipa României – antrenori: EUGEN TROFIN și MIHAI PINTEA face o adevarata demonstrație de maiestrie și se situeaza în fruntea a 8 echipe nationale: 1. ROMÂNIA, 2. Franta, 3. Spania, 4. Italia, 5. Portugalia, 6. Brazilia, 7. Canada, 8. Maroc, 9. Argentina.

            A fost cea de-a patra editie cucerita consecutiv de tinerii nostri handbalisti (Portugalia 1970, Maroc 1971, România 1973). Noi prezentam la aceste competitii chiar lotul national de tineret sub conducerea antrenorului EUGEN TROFIN și era rampa de lansare, pregatire și verificare pentru sperantele nationale. Spre exemplu, la aceasta editie s-au remarcat CEZAR DRĂGĂNIȚĂ, ION TASE, WERNER STOCKL, MIRCEA GABROVSCHI care vor juca pentru echipa de seniori în anul urmator.

            Rezultate România învinge Argentina 34-5, Brazilia 29-7, Franta 28-16, Spania 8-4.

            România – loc I – medalii de aur

Jucatori: MARIAN VAȘILACHE, LUCIAN POPA, ION TASE, ION VARGALUI, WERNER STOCKL, NICOLAE MARIN, ADRIAN MINTICI, CAROL SZABO, JENEA DUMITRU, STEFAN DEACU, DUMITRU PATZAN, ION OROS, CEZAR DRĂGĂNIȚĂ, VICTOR NEAGU, MIRCEA GABROVSCHI, VENU TERNICERU.

Antrenori: EUGEN TROFIN, MIHAI PINTEA

            Turneul Iugoslavia pentru echipe masculine s-a desfasurat la ZAVIDOVICI 27-30 IUNIE 1974 – Clasament: 1. Iugoslavia, 2. ROMÂNIA, 3. RD Germania, 4. Ungaria.

            Rezultate: România cu RD Germania 20-18, cu Ungaria 18-16, cu Iugoslavia 12-15.

Jucatori: PENU, DINCA, KICHȘID, GAȚU, LICU, DAN MARIN, VOINA, GUNESCH, BIRTALAN, COSMA, TUDOSIE, STOCKL, GABROVSCHI, STEF, DEACU, TASE, ORBAN, DRĂGĂNIȚĂ.

            Antrenori: NICULAE NEDEFF, OPREA VLASE

Turneul Iugoslavia 15-17 iunie 1974 pentru echipe feminine s-a desfasurat la BITOLIA – Clasament: 1. Iugoslavia, 2. URSS, 3. ROMÂNIA, 4. RD Germania.

            Rezultate: România cu RD Germania 15-8, cu URSS 15-19, cu Iugoslavia 6-14.

Jucatoare: ELISABETA IONESCU, LIDIA STAN, ROZALIA SOOS, SIMONA ARGHIR, DOINA COJOCARU, MARIA POPA, NICULINA IORDACHE, CRISTINA PETROVICI, VIORICA VIERU, TEREZIA POPA, MARIA BOȘI, IRENE OANCEA, HILDA HRIVNAC, MAGDA MICLOS, MONICA MIHĂILĂ, DOINA FURCOI.

Antrenori: CONSTANTIN P. POPESCU, DAN BALASESCU

La București– Dinamo – antrenor: VLASE OPREA castiga în mod categoric DINAMOVIADA (rezervata echipelor ministerelor de interne din EST), urmata de GWARDIA Varsovia și RUDAZVESDA, iar la Budapesta, Steaua – antrenor: CORNEL OȚELEA și OTTO TELLMAN se claseaza deasemenea pe primul loc, înaintea formatiilor HONVED Budapesta și DULKA Praga.

            Eminentul antrenor OPREA VLASE ar fi trebuit sa sarbatoreasca un mic jubileu 25 de ani de activitate la Dinamo și cel de-al 12-lea an ca antrenor la echipa Naționala. O cariera de exceptie în exclușivitate la Dinamo, unde a debutat mai întai ca jucator timp de 5 ani apoi antrenor și jucator alti 5 ani și din 1958 numai ca antrenor principal pana la … pensionare. În chiar primul sezon, reușește un event șimbolic Campion National la handbal în 11 și la cel în 7. Sa retinem ca între anii 1958 și 1963 am avut timp de 5 sezoane doua campionate nationale în 7 și în 11 jucatori, fiecare cu medalii, tricouri și diplomele respective. De la aceasta prima editie 1959 pana în 1967 OPREA VLASE cu Dinamo București monopolizeaza titlul national (la handbal în 7) cu o singura șîncopa cand Ioan Kunst marele lui rival sportiv timp de peste 10 ani il coboara pe locul II.

            Avertismentul se implineste în 1967 dar la Steaua se schimba alti 4-5 antrenori, în timp ce VLASE ramane pe podium și la echipa pana în 1982. La handbal în 11 OPREA VLASE obtine doua titluri din cele 4 editii la care a participat în 1959 și 1963 care este și ultima editie (de handbal în 11) din România.

            În concluzie “perioada de aur” a echipei Clubului Dinamo este legata de numele lui OPREA VLASE și baietii lui din generatia de exceptie care a cucerit și prima Cupa a Campionilor (la masculin) în 1965 și au constituit nucleul majoritar (10 jucatori) al echipei nationale Campioana Mondiala în 1961 primul titlu din istoria handbalului masculin, tot cu “Nea’ VLASE” la cârmă: MIHAI REDL, ION BOGOLEA, PETRE IVANESCU, VIRGIL HNAT, ION MOSER, GHEORGHE COVACI, MIRCEA COSTACHE I, GHEORGHE COMAN, GEORGE “GEO” BĂDULESCU.

            Mare majoritate din acestia au fost și ei în exclusivitate la Dinamo și au parcurs etapele de perfectionare și maestrie cu VLASE OPREA, “muncitorul” așa cum a fost numit pentru extraordinara lui capacitate de munca de la 7.30 dimineata pana seara tarziu în nocturna.

            În Cupa Prieteniei – tineret rezervata echipelor nationale sub 21 de ani, din EST aflata la editia a 9-a se desfasoara în Iugoslavia la MAIDANEC – feminin Clasament: 1. ROMÂNIA, 2. Iugoslavia, 3. Ungaria.

Jucatoare: ANA MAN, MARIA BOȘI, VICTORIA AMARANDEI, MONICA MIHĂILĂ, MARIANA IACOB, IULIANA HOBINCU, JANA RUSOIU, GEORGETA ANDRONACHE, GEORGETA LACUSTA, GEORGETA VASILE, RODICA GRIGORAȘ, MARTA LUCA.

Antrenori: VALERIU GOGÂLTAN, TRAIAN BUCOVALĂ

            La  ZENICI – masculin Clasament: 1. Iugoslavia, 2. Ungaria, 3. ROMÂNIA

Jucatori: LUCIAN POPA, TEODOR SMARÂNDA, ALEXANDRU FOLKER, PETRU DAN, SORÎN BAICAN, DUMITRU PAIZAN, AUREL TOLOLOI, DUMITRU JENEA, GRISA CHELI, MIRCEA BEDIVAN, CORNEL DURĂU, GHEORGHE DUMITRU, VASILE AVRAM.

Antrenori: EUGEN TROFIN, MIHAI PINTEA

            TURNEUL PRIETENIA pentru juniori – echipe nationale ale tarilor din EST la feminin editia I-a s-a desfasurat în România la BUHUȘI, BACĂU, ONEȘTI.

            Clasament: 1. URSS, 2. RD Germania, 3. ROMÂNIA, 4. Ungaria, 5. Cehoslovacia, 6. ROMÂNIA B, 7. Polonia, 8. Bulgaria.

Jucatori: DOINA COPOCZ, CATIUSA ALEXANDRU, DARINCA MARCOV, LARISA CAZACU, DANIELA PETROVICI, ELENA FARAUANU, MELANIA CORNEA, ANCA RADUCU, MARIA LACUSTA, CAMELIA CARTAS, DOINA PETA, JANA HERTA, CRISTINA WEBER, MARIA CRACIUN.

Antrenori: IOAN PARASCHIV, IOAN HOTNOG

            La masculin TURNEUL PRIETENIA Editia I pentru juniori s-a desfasurat în Bulgaria la SUMEN.

            Clasament: 1. URSS, 2. RD Germania, 3. Ungaria, 4. Bulgaria I, 5. Polonia, 6. ROMÂNIA, 7. Cehoslovacia, 8. Bulgaria II.

Jucatori: ION BAȘARABA, RADU MOLDOVAN, ADRIAN IGNAT, NICOLAE VAȘILCA, GHEORGHE PUIA, DAN BUCĂTEA, VALENTIN BUTNARIUC, PETRU DAN, VALERIU ANDREI, MARIAN TALVAC, GHEORGHE DUMITRU.

Antrenori: GHEORGHE ALEXANDRESCU, GHEORGHE GORAN

            Am consemnat loturile complete la toate nivelurile seniori, tineret și juniori, atat la feminin cat și la masculin în mod special pentru a avea scris în ISTORIA JOCULUI DE HANDBAL numele tuturor celor care au ajuns la nivel de performanta. Vom mai face periodic aceasta nominalizare spre rememorare a fondului de jucatori, jucatoare și antrenori în diverse momente.

            Tocmai în aceasta idee spre completare sa adaugam ca în anii 1970 – 1978 aveam constituite și alte loturi. Exemplificam tot în anul 1974:

            feminin – senioare ECHIPA B Au sustinut 9 jocuri în Trofeul CARPAȚI și Turneul de la CHEB

Jucatoare: MARIANA MULLER, VIORICA IONICA, VIORICA COJOCARITA, MARIA SEREDIUC, MONICA MIHĂILĂ, MARIANA MIHOC, THUNDE BIRO, IULIANA HOBINCU, GEORGETA VASILE, ELENA FRANCU, AURELIA GEORGESCU, MITU TUDORITA, MARIA BIDIAC, MELANIA CORNEA.

            feminin – junioare ECHIPA B  Au jucat în Turneul Prietenia la Buhuși .

Jucatoare: ELENA URCAN, ANGELA CIUBOATA, DOINA PETA, TINCUTA MOCANU, EVA KATZ, VAȘILICA NEGRU, ANESTINA CEAVDARIDIS, MARIA DOBROTA, MARIA DORGO, SULTANA IAGARU, EMILIA MEZEI, LUCIA OPRIȘIU, CONSTANTA COTARLA.

Antrenori: TEODOR USCATU, GRIGORE NIȚĂ

            În mod șigur tocmai aceste loturi numeroase la toate varstele, unele dublate A și B atat la feminin cat și la masculin și mai ales faptul ca au avut fiecare un calendar cu 6-8 jocuri, au constituit o baza solida pentru handbalul de performanta și a fost una din cauzele principale ale marilor noastre succese!

            În CUPA CAMPIONILOR - în continuare unica mare COMPETIȚIE Europeana oficiala intercluburi – la feminin echipa IEFS București – antrenori ION BOTA, HARALAMBIE FIRAN are un parcurs foarte scurt, pierde în optimi, sortii punandu-i în fata puternica echipa SK LEIPZIG din RDG scor 9-10 și 6-15 și este eliminata din COMPETIȚIE cu scorul general 15-25. La masculin nu am participat în Cupele Europene. Lozînca era totul pentru CM din 1974.

            Tot în anul 1974 s-a organizat și CAMPIONATUL EUROPEAN Feroviar de Handbal masculin, echipa de baieti a Clubului Rapid reprezentand tara noastră dar ne reușînd decat un loc 4 în turneul final din Polonia.

            Clasament: 1. Bulgaria, 2. RD Germania, 3. Iugoslavia, 4. ROMÂNIA, 5. URSS, 6. Polonia, 7. Cehoslovacia, 8. RF Germania, 9. Franta, 10. Suedia, 11. Elvetia, 12. Danemarca.

ACTIVITATEA INTERNAȚIONALĂ din anul 1974 a fost dominata în mod categoric de cea de-a 8-a editie a Campionatului Mondial – masculin – organizat în Republica Democrată Germană (28 februarie – 10 martie). Exact acasa la principalii nostri adversari care doreau și contau șigur pe o revansa la care au visat perseverent timp de patru ani, respectiv de la finala memorabila din 1970 (PARIS, Ivry) România – RDG 13-12, după doua prelungiri.

            Era însa și pentru noi o problema de onoare sa ne aparam titlul de Campioni Mondiali pe care il cucerisem de trei ori, în ultimele patru editii și sa ne înscriem în cartea recordurilor cu o performanta unica – pana atunci – în jocurile sportive. În mod normal noi am fost “cap de serie” avand alaturi Polonia, Spania și Suedia, asupra carora aveam în palmares numai victorii. Puteam începe ceva mai relaxati competitia și așa a fost, ne-am calificat relativ usor în semifinale dar cu o surprinzatoare și mult comentata infrangere la Suedia.

EVOLUȚIA ECHIPEI ROMÂNIA LA C.M. 1974, Editia a 8-a în RD Germania

ROMÂNIA – POLONIA                              18-14 (9-8)                  Grupa preliminara

ROMÂNIA – SPANIA                                 21-11 (12-8)                Grupa preliminara  

ROMÂNIA – SUEDIA                                 18-20 (8-9)                  Grupa preliminara

ROMÂNIA – DANEMARCA                      20-11 (9-1)                  Grupa semifinala

ROMÂNIA – CEHOSLOVACIA                20-13 (11-6)                Grupa semifinala 

            ROMÂNIA – RD GERMANIA                   14-12 (7-8)                  Finala C.M.

            Linie de clasament: 6 jocuri, 5 victorii, 1 pierdut; 111-81 golaveraj. Locul I-aur.

            Clasament: 1. ROMÂNIA, 2. RD Germania, 3. Iugoslavia, 4. Polonia, 5. URSS, 6. Cehoslovacia, 7. Ungaria, 8. Danemarca, 9. RF Germania, 10. Suedia, 11. Bulgaria, 12. Japonia, 13-16. Spania, Islanda, SUA, Algeria.

 

ROMÂNIA Loc I – Medalii de Aur și titlul de CAMPIONI MONDIALI

 

            Jocul 1: cu Polonia, la 28 februarie 1974, la ora 17.30, în marea sala din SCWERIN în fața a peste 5000 de spectatori care sperau sa pierdem pentru ca echipa lor favorita sa scape de noi, evitand o întalnire directa care reprezenta pentru ei deja un cosmar. Rezultat final România – Polonia 18-14.

            Dar înca din primele minute spectatorii au o crunta deziluzie, în minutul 14 era deja 5-0 pentru noi, prin BIRTALAN, GAȚU, COSMA și TUDOSIE. în poarta CORNEL PENU este de netrecut, iși aconteaza din primele minute ale CM titlul de cel mai bun portar și așa va fi. Timp de 50 de minutre nu am primit decat 9 goluri și poate nici odata nu ne-am aparat așa de exact. GUNESCH și KICSID pe rând îl anihileaza pe temutul KEMPEL. în atac GAȚU “fenteaza și dribleaza în cascada dansand printre aparatori” (din presa zilei), iar BIRTALAN înscrie gol după gol luand deja o optiune pentru titlul de golgeter. Alaturi de “BIBI” sunt KICSID, RADU VOINA, COSMA și TUDOSIE, iar în aparare exceleaza: LICU, STOCKL, GUNESCH și DAN MARIN.        Din acel minut 50 cu un avantaj de 8 goluri, “GAȚU & compania încep spectacolul” (tot din presa zilei), jongleri cu pase speciale și driblinguri în cascada. Impresie artistica excelenta, de nota 10, dar fara goluri. Antrenorii NEDEF și VLASE care la început zambeau satisfacuti, întrevad pericolul, se agita, fac schimbari, dar baietii nu se lașa mai fac o “aeriana”, chiar doua. Doar fluierul final ii potoleste, era și timpul.

            Scor final 18-14, spectacolul ne-a costat o scadere din zestrea de 8 puncte la jumatate. Au câștigat însa o mare încredere în puterea echipei, stima și aprecierea spectatorilor care pana în final, ca niste nemti corecti ce erau, au aplaudat la scena deschisa. Urma jocul cu Spania care realizase o prima mare surpriza a CM învingand marea favorita SUEDIA cu un scor minim 15-14. Motiv pentru care îngrijorarea se simte în autocarul care în aproape doua ore duce echipa pana la ROSTOK, direct la meci și este foarte bine așa.

            Jocul 2: cu Spania, se abordeaza meciul cu maxima atentie și seriozitate. Deși vom juca chiar în prima repriza de doua ori în 5 jucatori de camp și odata chiar în 4, stapanim cu autoritate jocul și vom castiga la scor 21-11. Reporterii CĂLIN ANTONESCU și HRISTACHE NAUM scriau a doua zi: “Baietii au jucat de aceasta data ca la carte, cu maxima seriozitate, timp de 60 de minute. Atata forță, îndemânare și fantezie au pus “tricolorii” nostrii în balanta victoriei, încat nici selectionata lumii n-ar fi izbandit în fata lor”.BIRTALAN și KICSID au înscris impreuna 14 goluri, GAȚU a facut un joc care i-a adus titlul de “mare magician al handbalului”, TUDOSIE ne-a dovedit ca este excelent în aparare, iar COSMA deosebit de eficace pe extrema.

            Jocul 3: cu Suedia, cu doua victorii clare în seria noastră (B) ROMÂNIA era practic calificata în grupa semifinala, iar meciul cu SUEDIA, zicea presa (Gazeta Sporturilor – Naum), urmeaza sa fie un antrenament controlat. Dar nu a fost așa, tocmai fiindca baietii s-au relaxat total și au vrut sa faca un mare spectacol, în timp ce SUEDIA – campioni mondiali în 1954 și 1958, vor arunca în lupta toate fortele jucand pe ultima carte a calificarii sau plecarii acasa. Au și anuntat rezervarea locurilor la avion – mai tarziu s-a aflat ca nu era așa, foloseau doar înca o forma de “adormire a vigilentei”. Și de ceea ce se temeau NEDEF și VLASE s-a întamplat și nimic nu s-a mai putut face. Întreaga echipa a jucat atat de confuz încat nimeni nici macar antrenorii n-au înteles nimic din ce se petrece în teren și nici după terminarea jocului, și nici în noaptea urmatoare. Totuși explicatia era șimpla – eram deja calificati în semifinale și jucatorii s-au relaxat putim mai mult. Suedezii pareau victime șigure și anuntata strategie ca și-au luat bilete de avion spre cașa a prins. Nu putina lume gandea ca este pacat ca Suedia – campioana mondiala sa plece acasa etc. Baieții noștri zâmbitori și relaxati s-au trezit ca sunt conduși la 4 puncte și cand s-au dumirit ca suedezii joaca extrem de tare și cu un angajament total era prea tarziu.

            A fost o lecție usturătoare, dar folositoare, toti au coborat cu picioarele pe pamant și au zis GATA vom juca numai la victorie orice meci urmeaza, concentrati și serios, toate cele 60 de minute.

            Clasament GRUPA B Preliminara :  1. ROMÂNIA  4 pct.; 2. POLONIA 4 pct. 3. SUEDIA 2 pct.; 4. SPANIA 2 pct.   

            Jocul 4 : primul din semifinale, la 5 martie 1974 cu DANEMARCA, în marea sala pentru hochei AISSPORTHALLE din orașul HALLE. Handbalul era pe primul loc în preferîntele amatorilor de sport, numarul celor prezenți la meci peste 4000, capacitatea maxima admisa. România – Danemarca 20-11 (9-1)

            Atenti, concentrati și foarte serioși, baietii fac din nou un joc mare, exceptional chiar în prima repriza, încheiata cu scorul de 9-1. De necrezut, chiar și IOAN KUNST GHERMANESCU presedintele Federației Române de Handbal și LUCIAN GRIGORESCU secretar general al FRH aflati în alte sali ca delegati ai Federației Internaționale de Handbal întreaba prin telefon de trei patru ori daca este adevarat. Repriza a doua, a fost tot la discretia noastră dar am mai slăbit încrâncenarea în aparare, iar în atac a început spectacolul! în final 20-11.

            În rândul delegatiei noastre domneste un optimism calculat, totuși cam mult se vorbeste despre finala, prea devreme. Cei doi antrenori NEDEF și VLASE atrag însa atentia Campionatul Mondial, abia acum încep cu adevarat. A doua zi toatăechipa tehnica este în fierbere. Profesorul MIHAI COJOCARU – metodistul echipei (a îndeplinit aceasta functie timp de 10 ani și a participat la editiile anterioare ale CM) prezinta antrenorilor NEDEF și VLASE datele înregistrarilor atat ale jocului nostru cat și ale viitorilor adversari. De notat ca la coeficientul de eficacitate – aruncari/gol depașim media optima 65%. Dar cel mai activ a fost de la terminarea jocului înca, doctorul CONSTANTIN SERPE excelent medic sportiv, pșiholog – în devenire și prieten de încredere – a fost și cu Naționala feminina la CM din 1960 și 1962 și a trecut apoi la baieti, de atunci a fost o prezenta activa la toate Campionatele Mondiale masculine.

            Sosesc langa echipa – desigur neoficial – cei doi membrii IHF LUCIAN GRIGORESCU și IOAN KUNST GHERMANESCU, care a fost consilier tehnic în perioada de pregatire.

            Prin telefon, cu felicitari și încurajari se alatura și cuplul de arbitrii PANDELE CARLIGEANU – VASILE SIDEA care au avut delegari în fiecare etapa și la semifinala RD Germania – Ungaria 17-10, cu aprecieri foarte bune.  A venit vremea semifinalelor unde au ajuns cu adevarat cele mai bune echipe din lume. La Berlin joaca RD Germania cu Iugoslavia – finalistele Jocurilor Olimpice de la Munchen (1972), iar la Swerin, ROMÂNIA cu Cehoslovacia – finalistele Campionatului Mondial din Franta 1970. Pentru noi era un meci extrem de dificil. Înventatorii “HAZENEI” o ramura a handbalului modern, fostii campioni mondiali, cehii aveau o echipa foarte puternica care iși juca ultima carte. După ce ne-au studiat în direct și pe film (nu aparusera casetele TV), cehii încep surprinzator cu un 4-2 cu oameni special avansati pentru BIRTALAN pe stanga și GUNESCH sau KICSID pe dreapta, sperând sa ne anihileze “tunarii”. Esec tactic, deoarece pe culoarele din spatele avansatilor GAȚU jongleaza cu mingia și reuseste sa faca jocul pentru extreme și sa puna în pozitie de sut pe cei de la 9 m.

            Antrenorii noștri au și ei o surpriza, doua schimbări permanente atac – aparare: GAȚU și BIRTALAN în atac, iar LICU și TUDOSIE în aparare. La 4-0 pentru ROMÂNIA cehii renunta și se retrag pe semicerc dar nici așa nu reusesc. La înaltime este în continuare PENU așa ca pana la pauza nu primim decat 6 goluri (11-6), iar în repriza a II-a cam tot atat – scor final 20-13.

 

            Jocul 6: Marea Finală la 10 martie 1974 cu R.D. GERMANIA la Berlin, scor 14-12 (7-8).

            Uriașa sala WERNER SEELENBINDER HALLE este literalnemte întesata, 4500 de oameni s-au înghesuit și au asteptat așa aproape trei ore sa vada marea finala a Campionatului Mondial de handbal – pe care il socoteau sportul lor national de unde și denumirea care se foloseste în toatălumea HAND-BALL. Intrăm pe teren cu urmatoarea formație: PENU, GAȚU, VOINEA, GUNESCH, COSMA, TUDOSIE și KICSID, vor mai intră în teren pe rând LICU, BIRTALAN, DAN MARIN.

            De partea cealaltă: VOIGT, GANSCHOW, PROST, HIDEBRÂNDT, BOHME, LAKENMACHER și ENGEL care au și primul atac.

            Marele GANSCHOW trage pe lângă poartă jenat vizibil de LICU – care juca excelent faza de aparare. Atacam noi și GAȚU printr-o splendida fenta depășeste tot ajunge la semicerc și nu iartă 1-0. BOHME tinteste bara, BIRTALAN plașa: 2-0 pentru ROMÂNIA în minutul 5. În aceste 5 minute CORNEL PENU acest inegalabil portar, omul care avea sa aduca contributia decisiva la realizarea victoriei – apara doua suturi bomba expediate de uriasul KAHLERT. Înalt de doi metrii și cantarînd peste 100 kg era marea speranta a gazdelor.

            În sala este un vacarm de nedescris, publicul iși încurajeaza frenetic echipa și în minutul 12 iau conducerea: 3-2 pentru RDG. Dar COSMA și BIRTALAN înscrie cu 5 goluri din primele 7 reduce în minutul 23 la 7-5, ne oprim și în plus suportam – pe drept – cateva eliminari TUDOSIE și de doua ori LICU, cedam finalul de repriza. Ratand și doua ocazii rarisime și suntem conduși cu un gol 7-8 în repriza I. În pauza la vestiare atmosfera este totuși foarte optimista, încurajari reciproce barbatesti, la un moment dat fiecare striga cat poate VICTORIE, VICTORIE, VICTORIE și intră pe teren motivati total, furioși și gata de lupta.După pauza PENU da semnalul cu o supermobilizarea interioara a reușit aparând senzational trei suturi bomba de la BOHME și GANSCHOW dezarmandu-i pe acestia în plus cu strigătul lui de victorie îngenucheat pe podea după ce aparase suturi impoșibile. și totuși cedeaza la al 4-lea sut și este 7-9. în tabara noastră este un moment de cumpana. în tribune optimismul este total. ESTE IMPOȘIBIL SA PIERDEM CHIAR LA NOI ACASA, AICI în MARELE BERLIN”. Sala este un vulcan, publicul iși impînge echipa spre victoria pe care o întrevedeau deja. Baietii nostrii nu cedeaza, antrenorii NEDEF și VLASE cauta sa-i calmeze și mai ales sa-și faca jocul cat mai normal îndependent de ce-a fost și ce s-a greșit, impotriva tuturor și pentru cei de acasa. GAȚU care le facuse deja cateva fente de “se ciocneau Nemții între ei” este anihilat printr-un marcaj extrem de dur, BIRTALAN este luat om la om și dublat de alti doi aparatori, iar extremele noastre sunt “școase în tribuna”. Începuse un adevarat razboi. În replica accentuam jocul la semicerc prin pivotul STOCKL și iese la rampa al doilea inter KICSID prin care egalam. Apararea RDG-ului meticulos gandita și construita se clatina. BIRTALAN deși marcat om la om revine cu gol la o lovitura libera de la 9 m și luam conducerea pentru prima oara 10-9, și imediat 11-9 prin pivotul STOCKL. Situatia s-a rasturnat total de la 8-7 la 11-9, cateva minute bune publicul amuteste, dar iși revine și susține  echipa cu mai multa furie, în schimb echipa lor nu revine. În minutul 45 scorul este 12-9 și cu 9 minute înainte de final conducem cu 13-10.

De acum victoria nu ne mai putea scapa și stim sa tinem de minge, și profitand de panica din rândurile echipei RDG-ului și a celor de pe banca tehnica mai înscriem un gol și ei doua.

Rezultat final : 14-12.

            Au jucat: PENU, DINCA – portari, KICSID (2), GAȚU (1), LICU, DAN MARIN, VOINA, GUNNESCH, BIRTALAN (7), COSMA (2), TUDOSIE, STOCKL (2).

 

SUNTEM PENTRU A PATRA OARA

din cinci editii consecutive

CAMPIONI MONDIALI LA HANDBAL MASCULIN SENIORI !

 

             Zestrea de medalii de aur și titluri de Campioni Mondiali s-a completat acum la 7, trei la feminin (1956, 1960, 1962) și patru la masculin (1961, 1964, 1970, 1974).

            Baietii și antrenorii lor fac pe teren deja traditionalul tur de onoare cu un foarte mare drapel tricolor purtat în frunte cu schimbul de toti jucatorii.

            Intră în teren chiar și sobrul și taciturnul LUCIAN GRIGORESCU secretar general al FRH (din 1951) și conducator al delegatiilor noastre la toate cele șapte CM câștigate. GIONI KUNST GHERMANESCU “se dezbraca” de haina impartialitatii – ca membru marcant al IHF – poarta și el drapelul tarii câțiva  zeci de metrii. O hora mare încîng și cei 30-40 de suporteri români care abia mai vorbeau după lupta titanica cu cei 4500 de suporteri germani din sala.

            Un mare succes obtinut de întreaga echipa atat cei din teren, cat și cei de pe banca tehnică și din apropierea ei. O contributie de exceptie în pregatirea și conducerea echipei au avut-o, în primul rând, cei doi antrenori OPREA VLASE și NICULAE NEDEFF ambii cu state vechi de antrenori la Naționala. Aproape de acesti doi tehnicieni a fost și un permanent consilier sau coordonator, antrenorul emerit și profesorul Universitar IOAN KUNST GHERMANESCU, cel care a fost antrenor principal și a condus echipa Naționala de la primele Campionate Mondiale – după razboi – CM 1958, 1964 – dar care fiind membru IHF, presedinte al comișiei tehnice nu a mai putut sta efectiv pe banca tehnica a echipei, în 1970 și 1974, dar a fost permanent aproape de ea în perioada de pregatire, cu sau fara o functie de coordonator, consilier sau metodolog. A fost omul de conceptie în planificarea și orientarea antrenamentelor la care a participat efectiv.

            Echipa tehnica de ajutor a celor 3 mari antrenori s-a redus la doi oameni de mare valoare selectionati în 10-15 ani de activitate :

            - doctor CONSTANTIN SERPE – așa cum am mai aratat medic, maseur, fizioterapeut la nevoie și psiholog și prieten de încredere atat pentru jucatori cat și pentru antrenori; a fost medicul echipei masculine dar și la cea feminina începand din 1960.

            - profesor MIHAI COJOCARU – metodist, respectiv omul care masura și cantarea totul facand înregistrari la fiecare antrenament, dar mai ales la fiecare joc pe care le prezenta antrenorilor ca o oglînda în date și cifre a întregii activitati.

            Și ca o prima și poate ce-a mai importanta concluzie privînd “cauzele” succeselor în handbal de pana acum a fost STABILITATEA și CONTINUITATEA ANTRENORILOR, A TEHNICIENILOR AJUTATORI și A STAFULUI ORGANIZATOR – ADMINISTRATIV al F.R.H.

            Din anul 1958 cand am participat la primul campionat mondial – după razboi – și pana acum în 1974 au functionat la echipa Naționala masculina numai 4 antrenori, cei trei amintiti mai sus: KUNST, NEDEF și VLASE și la doua editii a participat și antrenorul tineretului EUGEN TROFIN. După 1960 se altura colectivului tehnic medicul SERPE și mai apoi metodistul COJOCARU.

            Deci aproape 20 de ani – care coincid cu perioada de glorie a echipei masculine 4 titluri de Campioni Mondiali – au stat pe banca tehnica aceleași 6 persoane.

            Secretar general al FRH în tot acest timp (din 1951) a fost marele om de handbal LUCIAN GRIGORESCU cel care monitoriza cu tact și întelepciune pas cu pas activitatea fiecarui antrenor și membru al colectivului tehnic, dar și aproape fiecare jucator. El i-a avut în tot acest timp ca ajutoare de totala încredere și competenta pe VASILE SIDEA (membru IHF la arbitrii și regulamente) la Colegiul de arbitrii și pe VAVA PELEGHIAN la competitii, care și ei au fost în fiecare clipa alaturi de echipele nationale pe care le socoteau prioritare.

            În primul rând, se cuvine sa elogiem echipa și pe fiecare jucator în parte.

           

            ROMÂNIA SENIORI LA C.M. 1974

LOC I MEDALII DE AUR – CAMPIONI MONDIALI - FINALA: BERLIN – RD GERMANIA

 

1.      PENU CORNEL, portar, 28 ani, Dinamo Buc, Campion Mondial 1970 și 1974, 6 joc/0 gol;

2.      ORBAN ȘTEFAN, portar, 26 ani, Steaua Buc, Campion Mondial 1970 și 1974, 1 joc/0 gol;

3.      DINCĂ ALEXANDRU, portar, 29 ani, Steaua Buc., C.M. 1970 și 1974, 5 joc/0 gol;

4.      GAȚU CRISTIAN, centru, 29 ani, Steaua Buc., Campion Mondial 1970 și 1974, 6 joc/8 gol;

5.      GHIȚĂ LICU, pivot, 29 ani, Dinamo București, Campion Mondial 1970 și 1974, 5 joc/3 gol;

6.      GUNESCH ROLAND, inter, 30 ani, Univ. Timișoara, C.M. 1970 și 1974, 6 joc/6 gol;

7.      KICSID GAVRIL, inter, 26 ani, Steaua Buc, Campion Mondial 1970 și 1974, 6 joc/15 gol;

8.      BIRTALAN ȘTEFAN, inter, 26 ani, Steaua Buc, Campion Mondial 1970 și 1974, 6 joc/43 gol;

9.      DAN MARIN, inter, 26 ani, Dinamo Buc, debut Tânărul Dinamovist, prof. Ilie Alexandru, 5 joc/0 gol;

10.  COSMA ADRIAN, ext, 24 ani, Dinamo Buc., debut Tânărul Dinamovist, prof. Ilie Alexandru, 6/11;

11.  STEF MIRCEA, pivot, 24 ani, Dinamo Buc, debut ȘSE Tg. Mureș, prof. Bereckmeri Ludovic, 1/0; 

12.  VOINA RADU, centru, 24 ani, Steaua Buc, debut Voința Sighișoara, prof. Buiuc Ghe. și Albu Lucian, 6/9 ;

13.  GRABOVSCHI MIRCEA, inter, 22 ani, Dinamo Buc, debut Voința Sighișoara, prof. Zulner H., 1/0;

14.  TUDOSIE CONSTANTIN, ext, 24 ani, Steaua Buc, debut ȘSE Craiova, prof. Burcea George, 6/6;

15.  BOTA LIVIU, pivot, 25 ani, Dinamo Buc, debut Liceul 2 Brașov, profesor Ladislau Covaci, 1/1;

16.  STOCKL WERNER, pivot, 22 ani, Steaua Buc, debut ȘSE Reșița, prof G. Reinchart, 5/0 .

Antrenori: NICOLAE NEDEFF, OPREA VLASE.

Consilier tehnic de pregătire: IOAN KUNST GHERMĂNESCU.

Medic: CONSTANTIN SERPE.

Metodist: MIHAI COJOCARU.

 

     CORNEL PENU – a fost declarat de ziaristi “CEL MAI BUN PORTAR” al CM;

     CRISTIAN GAȚU – desemnat de gazetarii sportivi, ”CEL MAI TEHNIC JUCĂTOR” al CM.

      STEFAN BIRTALAN – cu 43 de goluri a primit titlul de GOLGETER al CM editia a 8-a;

            Bucurie mare la acestă uriașă victorie, care alături de titlul din 1970, consfiînțește supremația României la handbal în lume. Victoria este dublată de recunoașterea acesteia de către toți.

            HANS SEILER (antrenor RDG): “victoria românilor a fost perfect meritată fiindcă au jucat chiar mai bine ca la Paris în 1970. Cel mai bun a ÎNVINS, și acela a fost ECHIPA ROMÂNIEI. Vă felicit!”

JACK RODIL (arbitrul finalei - Danemarca): „Echipa României a meritat să câștige Finala. A trecut cu calm peste momentele dificile cu luciditate și putere. Cu Gațu, sportiv extrem de înteligent, cu PENU, portar de mare clasă, evident cel mai bun la acest mondial, cu BIRTALAN, golgeterul competiției, și cu toți ceilalți jucători de valoare, ROMÂNIA are o echipă excelentă, impoșibil de ÎNVINS. De aceea este și CAMPIOANĂ MONDIALĂ DE DOUĂ ORI LA RÂND.”

CRISTIAN GAȚU (căpitanul echipei): „Am dovedit că suntem o echipă omogenă în care toată lumea a luptat pentru același țel: VICTORIA. Am știut să îmbînăm forța de șut a lui BIRTALAN cu pătrunderile lui TUDOSIE și COSMA, cu apărarea fermă în care stăpâni au fost LICU și STOCKL, iar PENU, bunul și dragul meu prieten, a fost uluitor.”

EMIL HORLE (Elveția-președinte IHF): „Sunt și eu de acord cu toți cei care au spus că România a meritat Medalia de Aur și le mulțumim alături de jucătorii din R.D.G. pentru excepționalul spectacol al acestei finale.